Recenzii:
articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea zilei Norman Manea – Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici

Un dialog întins pe două decenii şi jumătate, ce începe cu schimbul epistolar din anii 1982-1983 – refugiu în mărturia scrisă împotriva degradării vieţii din România ceauşistă şi a antisemitismului comunismului naţionalist. Un document al epocii, a cărui valoare este dublată de semnificaţiile pe care textul le capătă în lumina unor evenimente ulterioare, cum e polemică publică din 1992 privitoare la Mircea Eliade şi la raporturile acestuia cu mişcarea legionară.
„Identitatea nu este sinonimă cu buletinul de identitate. Scriu aceste rânduri de încheiere în preajma unei întoarceri în România noastră tristă, plină de umor. S-ar putea să descopăr că nu e chiar atât de tristă și că am destul umor ca să mă prezint convertit, în sfârșit, la mine însumi, așa cum mă dorise mereu Patria și cum îmi tot repetă că sunt.” (Norman Manea)

Din Categoria: Cartea lunii Eric Emmanuel Schmitt – Cei doi domni din Bruxelles

Prin “Cei doi domni din Bruxelles”, maestrul contemporan al povestirilor de mare forţă dramatică, Eric-Emmanuel Schmitt, ne prezintă “fidelitatea îngăduitoare” a unui cuplu homosexual, în contrast cu drama infidelităţii unui cuplu normal, format din bărbat şi femeie, în cheia libertinajului lui Diderot, obligat să aleagă între capriciile amantei, pisălogelile nevestei şi avansurile unei fete ce-şi doreşte pierderea virginităţii cu celebrul filosof. Mesajul nuvelei care dă titlul cărţii apărute la Humanitas, sub îngrijirea Denisei Comănescu, este legat de întrebarea des apărută în societatea modernă unde este iubirea adevărată? Între un cuplu preafericit de biserică, soţ-soţie, şi unul dintre un bărbat şi alt bărbat oficiat în ascuns? Unde există mai mult umanism şi grijă faţă de copii?

Din Categoria: Cărţi Noi Marie Ndiaye – Trei femei puternice
Care sunt armele unei femei? Sacrificiul de sine, iubirea și iertarea. Într o lume dominată de bărbați, trei femei se folosesc de aceste arme pentru a și croi propriul drum: Norah, o avocată născută în Franța, che¬mată de tatăl său acum bătrân și neputincios ca să l scoată din închisoare pe fiul lui; Fanta, care lasă în urmă o viață modestă, dar împlinită, de profesoară în Dakar pentru a l urma pe soțul ei în Franța, unde disperarea și eșecurile aces¬tuia otrăvesc totul; și Khady, o văduvă săracă, alungată de familia soțului ei și supusă celor mai mari umilințe, dar care nu vrea să și piardă demnitatea de ființă umană. De la Marie NDiaye, prima femeie de culoare recompensată cu Premiul Goncourt, un roman splendid și sfâșietor totodată despre greutățile cu care se confruntă imigranții africani în Franța. „Între Africa și Franța, eroinele lui Marie NDiaye, cu puteri magice, damnate de istorie, își iau desti¬nul în propriile mâini și, cu forța pe care le o dă libertatea greu câștigată, sunt gata să înfrunte până și moartea.” – Le Figaro „Romanul lui Marie NDiaye răspândește o vrajă hipnotică.” – The Independent „Cele trei personaje feminine au conștiința puternică a pro¬priei valori, în timp ce luptele lor psihologice au o rezonanță aproape mitică.” – The Guardian Order Trei femei puternice Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...
Din Categoria: Enciclopedii Gilles Neret – Michelangelo
Michelangelo. În timpul Renaşterii, câţiva artişti homosexuali cunoscuţi – de la Leonardo da Vinci şi Botticelli la Michelangelo şi Raphael – au transformat istoria artei, aspirând către o imitare cât mai reală a naturii, în timp ce o modelau potrivit gusturilor lor. Prin arta lor au luat naştere fiinţe ambigue, jumătate femeie , jumătate bărbat; sâni de femeie au fost aşezaţi pe busturi de bărbat şi privirea unui tânăr se zărea de sub ploapele unei Madonne. Încă din tinereţe, Michelangelo a transformat chinul interior în creativitate rafinată – încercând să împace forţele aparent conflictuale care îl dominau: pasiunile omeneşti şi frica de Dumnezeu. De aici, monumentele lui în cinstea frumuseţii, cereşti şi deopotrivă infernale, pe care Michelangelo le-a ridicat spre slava lui Dumnezeu. Predecesorii lui au căutat Raiul doar prin credinţă. Michelangelo a căutat iertarea prin exaltarea contemplativă a frumuseţii – chiar şi pe tavanul unei capele papale: Sixtină. Acest lucru l-a expus unui cor de batjocuri din partea criticilor pudici, care l-au acuzat ca a expus păgânismul într-un loc sfânt şi care au îmbrăcat titanii lui lipsiţi de modestie în pantaloni scurţi pictaţi.   Order Michelangelo Preţ @ RON49,90 Qty: Adauga in cosul de...

Aplicaţia POEZII. Top 100 de poezii româneşti

Aplicaţia POEZII-Top 100 de poezii româneşti poate fi descărcată din Android, Google Play şi Apple Store. Prin noul instrument de comunicare, tinerii autori pot concura cu mult prea cunoscuţii clasici ai literaturii române. Odată ce au aplicaţia în telefon pot introduce GRATUIT creaţii proprii şi recomanda prietenilor să le voteze opera. Topul se actualizează singur. Aplicaţia POEZII este un instrument la îndemâna tuturor iubitorilor de poezie. În condiţiile în care cărţile de poezii nu se vând, dar accesările poeziilor cresc pe zi ce trece în mediul online, semn că poezia mai are public, Bookiseala.ro şi Buchiseala.ro, două site-uri de cărţi, au produs un nou instrument de comunicare pentru paradigma digitală. Proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.  TOP VOT 26 IULIE 2016 Lumina lumii Andrei Afilipoaie Viață 399 Nostagie Andrei Afilipoaie Dragoste 392 Ultima Noapte Rock en Roll Virginia Mircea Viață 310 Opinie simplă Alexandru Cristian Dragoste 155 Marea Alexandru Cristian Natură   153 Poem Ștefan Augustin Doinaș Dragoste 148 Ea Alexandru Cristian Dragoste 138 Un semn Alexandru Cristian Dragoste 137 O scrisoare de Muselim Selo George Coșbuc Familie 126 Noi vrem pământ! George Coșbuc Patriotică 87 TOP VOT 30 DECEMBRIE 2015 Lumina lumii Andrei Afilipoaie Viață 94 Nostalgie Andrei Afilipoaie Dragoste 92 Opinie simplă Alexandru Cristian Dragoste 78 Poem Ștefan Augustin Doinaș Dragoste 78 Marea Alexandru Cristian Natura 76 Ultima Noapte Rock en Roll Virginia Mircea Viață 68 Un semn Alexandru Cristian Dragoste 64 Ea Alexandru Cristian Dragoste 58 O scrisoare de Muselim Selo George Coșbuc Familie 30 Medi și puiul de lăstun Marius Ghilezan Viață 23...

Norman Manea. Un român demn de Nobel

Marius Ghilezan: Noi vă considerăm demn de Nobel, în timp ce criticul de talia XXL de pe catwalk-ul literar dâmboviţean,  un „scriitor mediocru”. Cântărim cu măsuri diferite? Norman Manea: Am luat la cunoştiinţă târziu şi din întâmplare de PETIŢIA Dvs. Ea nu putea avea niciun ecou suedez, dar putea avea, şi a avut, ecou românesc. Unul dintre acestea este, poate, chiar intervenţia jurnalistului la care vă referiţi. Acesta mă numeşte „submediocru”, nu mediocru. Având în vedere vârsta mea juvenilă, pot, însă, să sperăm :-), progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine. M.G.: Nu suntem toţi români, la fel de cititori? N.M.: Faptul că suntem  cu toţi români şi, eventual, cititori, nu ne obligă deloc să avem aceleaşi criterii de judecată şi aceleaşi opinii. Fiecare are dreptul la propria părere. Obligaţia este doar de a nu mistifica şi minţi. Jurnalistul literar dâmbovitean, cum îl numiţi, a mistificat, însă, acum mai mulţi ani când m-a „demascat” în incalificabilul său PROTEST din România Liberă că aş insulta poporul român, a minţit când a susţinut recent că am fost ţinut la uşa lui Marin Preda (în realitate, am avut o bună relaţie cu directorul editurii Cartea Românească, care mi-a publicat prompt şi în execelente condiţii aproape toate cărţile) şi a mistificat, din nou, recent, când a susţinut că Revista „Observatorul Cultural” m-ar promova constant spre…Nobel. Nu ştiu să existe o astfel de propunere din partea Observatorului; ea există, însă, din partea mai multor publicaţii franceze, italiene, elveţiene, suedeze etc şi acestora ar trebui să se adreseze vehementul agitator. ––-> M.G.: Ce le-aţi spune criticilor din ţară care vă critică, fără a vă citi? N.M.: Nimic. M.G.: Vă consolează evidenţa  unei cariere internaţionale de succes fără sprijinul „idolilor” care şi-au ridicat socluri pentru statui încă din timpul vieţii? N.M: Bănuiesc că vă referiţi la unii „idoli” ai establishmentului cultural bucureştean, pentru că au fost destui mari scriitori străini (de la Heinrich  Böll,  la Octavio Paz, de la Pamuk la Gunther Grass şi la Mario Vargas Llosa, ca să amintesc doar „nobelizaţii”),   care su scris elogios despre mine. M.G.:  De ce aleargă aceştia în grup pentru premii internaţionale, în loc să prefere „sportul” individual al minţii?   N.M.: Premiile nu prea vin fără să fie precedate de...

Alexandru Cristian – Norman Manea. Romancierul anatomist al comunismului

Scriitorul se naşte ca un refuz al limitării, spune Norman Manea. Literatura lui Norman Manea este o literatură a descrierii duplicităţii, falsităţii, ipocriziei societăţii totalitare indiferent de tipul de societate, comunistă sau fascistă. Norman Manea este un scriitor total al literaturii estului, un reprezentant de seamă al literaturii române contemporane. În scrierile sale sunt abordate mari teme ale umanităţii; libertatea, curajul, credinţa, creaţia. Societatea comunistă românească a fost o societate caracterizată de un burlesc ieşit din comun. Specificul balcanic şi-a spus cuvântul şi în anii în care totul era dirijat de la centru. Cei care îşi jucau rolul pe scena acestei societăţi erau clovni, bufoni, comedianţi stradali şi clasa muncitoare. Primii erau elita comunistă ceilalţi cei care produceau, oameni ai muncii cum se spunea pe vremuri. În ultimul deceniu al comunismului românesc s-a născut clovnocraţia, conducerea deplină a unor saltîmbaci inculţi dar cu pretenţii de lideri mondiali având în frunte un conducător rupt de realitatea istorică. Această clovnocraţie este minuţios radiografiată de opera lui Norman Manea, un scriitor binecuvântat cu o rară calitate aceea de fin psiholog şi scrutător în abisurile fiinţei omeneşti. La prima lectură scrierile lui Norman Manea pare de neînţeles, fantasmagorice şi pline de metafore himerice. Aceste scrieri aprofundate ne relevă absurdul societăţii comuniste şi faptul  că marele scriitor român a descris cu sintagme ale absurdului  visul destrămat al comunismului românesc. Din opera sa înţelegem societatea noastră ca o societate pierdută fără un solid ghid moral şi fără o ancoră în realitate. O societate care pluteşte într-un eter incert. Circul acestei societăţi, burlescul acestei societăţi este descris admirabil de Norman Manea prin metafore, epitete şi comparaţii halucinante. De fapt halucinant este faptul că istoria noastră a trecut printr-o astfel de perioadă. Scufundarea în lectura operei lui Norman Manea ne dă impresia că acest popor a fost de-a dreptul vrăjit de spectacolele ieftine ale unui circ compuşi din clovni şi bufoni magnificienţi până la penibil. A scrie despre ridicol şi a metaforiza circul şi circarii este o misiune extrem de grea pe care  Norman Manea şi-a asumat-o cu succes în opera sa. Este greu să poţi scrie despre propria ta ţară şi propriul tău popor aceste lucruri dar cineva trebuia să se încumete să descrie ceea ce a fost. Istoria se scrie cu bune şi rele. Speranţa...

Proză cu amănuntul, de Dan Lungu, va apărea în Macedonia

Volumul Proză cu amănuntul, de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, va fi publicat în 2017 în Macedonia, la TRI Publishing Centre, în traducerea lui Dimo Dimcev. Aceasta este cea de-a doua traducere a volumului, apărut în 2008 în colecţia „Ego. Proză” a Editurii Polirom, ediţia a II-a revăzută, şi în format digital, după publicarea în limba greacă, la Editions Antonios Stamoulis, traducător Ciprian Suciu. „Nu există proză în acest volum peste care să treci plictisit sau care să-ţi «trezească» indiferenţă critică. Sînt toate scrise cu un condei sigur, în registrul unui realism temperat, săgetat pe alocuri (în părţile esenţiale) de unde lirice.” (Bogdan-Alexandru Stănescu) „Una dintre cele mai provocatoare şi, artistic, mai bine realizate cărţi de proză scurtă apărute la noi după 1990.” (Cristian Teodorescu) „Autorul simte cehovian şi vede gogolian, atmosfera prozelor sale e însă kafkiană; microrealismul alcătuit din prefabricate postmoderne ascunde drame abisale. Dan Lungu excelează în surprinderea penibilului micilor acte ratate, sînt proze ale intimităţii ratate. Antieroii săi evadează sporadic în reverii, fabulos oniric, nostalgii, problematizări, taclale, dar sfîrşesc prin a recădea în plasa de siguranţă a banalului.” (Paul Cernat) „Dan Lungu s-a remarcat mai ales prin efortul de a «textualiza» realitatea, de a o stiliza mutînd-o în scriitură. Ficţiunile sale, fie că e vorba de cele amplu sistematizate sub forma românescă, ca în Raiul găinilor, fie croşetate minimalist, pe spaţii de scurtă respiraţie, în prozele scurte, confirmă un program coerent articulat, o poetica deloc simplistă, deşi simplă în aparenţă, pe care însuşi autorul a definit-o cel mai bine, aşezînd-o pe frontispiciul unei cărţi: Proză cu amanuntul.” (Bogdan...

Elena Vlădăreanu în turneu în Sudul Italiei – Puglia 2016

La începutul lunii iulie Elena Vlădăreanu şi traducătorul Gabriele di Palma vor participa la o serie de întâlniri menite să aducă în faţa publicului italian şi a românilor din diaspora opera poetei. În primăvara acestui an a fost publicată, la editura Pietre Vive (http://www.pietreviveeditore.it) prima traducere în limba italiană a unei cărţi de Elena Vlădăreanu: Spaţiu privat a handbook – spazio privato a handbook, volum ilustrat de Dan Perjovschi şi tradus de Gabriele di Palma. Cartea a apărut în Italia cu sprijinul programului Translation and Publication Support al Institutului Cultural Român. Turneul va avea următoarele etape: BARI – 28 iunie La ora 18.30, la Caffè degli Esordi din Bari, în cadrul seriei de evenimente organizate de Asociaţia agARThi, traducătorul Gabriele di Palma va prezenta traducerea spazio privato a handbook. Întâlnirea, la care va participa şi traducătoarea Simona Carretta (Solo l’amore de Laurence Plazenet, Ed. Mimesis, 2016) va fi moderată de Giuliana Ricci. BARI – 6 iulie La ora 18.30, la Bari, la Caffè degli Esordi va fi prezentat, prin lectură publică, volumul spazio privato a handbook. Participă Elenea Vlădăreanu şi Gabriele di Palma. Evenimentul face parte din seria Attraverso lo specchio, traduttori e traduzioni coordonată de Giuliana Ricci. TARANTO – 7 iulie La ora 19.00, la Taranto (S. Andrea degli Armeni – Domus Armenorum, Piazza Monteoliveto) Elena Vlădăreanu, însoţită de traducătorul Gabriele di Palma se va întâlni cu publicul italian. Evenimentul este realizat în colaborare Serigrafia Condivisa „Ammostro”. Artista Iula Marzulli va interpreta unele fragmente din volumul spazio privato. LOCOROTONDO – 8 iulie În Centrul vechi al localităţii Locorotondo, în cadrul seriei de evenimente literare Libri nei vicoli del Borgo Elena Vlădăreanu se va întâlni cu publicul italian. MANFREDONIA – 12 iulie La ora 18.30, la Auditorium Comunale C. Serricchio (Palazzo dei Celestini) din Manfredonia Elena Vlădăreanu şi Gabriele di Palma vor realiza o lectură bilingvă din volumul spazio privato a handbook. Eveniment din seria Attraverso lo specchio, traduttori e traduzioni, coordonată de Giuliana Ricci, organizat cu sprijinul Asociaţia...

Poetul Răzvan Țupa va participa la Festivalul Poetry International Rotterdam

La a 47-a ediție, manifestarea constituie unul dintre cele mai longevive și influente festivaluri lirice din lume. Afişul cuprinde 18 poeți din Australia, Belgia, Canada, Chile, Costa Rica, Germania, India, Maroc, România, Suedia etc. Răzvan Țupa (n. 1974, Brăila) traduce relațiile sociale și personale în poezie experimentală. A publicat trei volume de poezie: fetiş (2001), distins cu Premiul naţional „Mihai Eminescu” pentru debut, corpuri româneşti (2005, Cartea Românească), poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti (2011, Casa de Editură Max Blecher) și monografia Poeticile cotidianului – de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica (2015, Casa de Pariuri Literare). « Cam aşa arată un vis devenit realitate. Poetry International este festivalul european la care mi-am dorit cel mai mult să ajung de când mă documentam pentru „Corpuri româneşti”. Faptul că din 1970 până acum, prin manifestarea de la Rotterdam au trecut autori ca Vasko Popa, Zbigniew Herbert, Allen Ginsberg sau George Szirtes adunându-se aproape tot ce a fost mai influent în poezia ultimilor 40 de ani în lume, m-a făcut să cred că mult mai târziu voi putea să văd pe viu sălile pline şi lecturile explozive de aici. Anul trecut chiar am stat să urmăresc live pe internet câteva dintre manifestările programate în festival. » – spune Răzvan Țupa pentru ICR Bruxelles. Poetry International Rotterdam administrează cea mai importantă arhivă virtuală de poezie. Din martie 2016, prin eforturile conjugate ale ICR Bruxelles și ale Revistei Transilvania, există un redactor care alimentează periodic secțiunea dedicată poeților români pe site-ul festivalului. Ruxandra Cesereanu, Dan Coman, Claudiu Komartin, Ioan Es Pop și Ovidiu Nimigean s-au adăugat în 2016 listei poeților români invitaţi la ediţii precedente. De-a lungul timpului, pe scena din Rotterdam au urcat nume de aur ale liricii romȃneşti precum Marin Sorescu (1974), Leonid Dimov (1978), Petre Stoica (1984), Mircea Dinescu (1990), Ana Blandiana (1992), Nina Cassian (1998), Ion Mureşan (2011) şi Daniel Bănulescu...

Israel „Never Stop Dreaming”

Israel, țara invitată de onoare la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, le propune iubitorilor de carte să își inventarieze, iar apoi să își lanseze visele. Pornind de la motto-ul ales pentru a promova prezența Israelului la Bookfest – „Never Stop Dreaming” –, organizatorii au ales să construiască standul sub forma unei fabrici de vise: vizitatorii sunt invitați să își aștearnă gândurile pe hârtie, pentru ca apoi, printr-un mecanism secret, acestea să fie lansate în aer. „În cei 68 de ani ai săi, Israelul modern nu a încetat să viseze. Aceasta este moștenirea pe care vrem să o transmitem: indiferent de cât de utopic ar părea un vis, acesta poate fi mai aproape de realitate decât ne-am aștepta. Cheia stă în a nu te opri vreodată din visat. Iar scriitorii israelieni ştiu cel mai bine cum să ne provoace să visăm, deoarece au adus cu sine în Israel cele mai frumoase povești ale lumii din «portofoliul» reveriei”, a mărturisit Shelly Hugler Livne, Şef Adjunct de Misiune Diplomatică în cadrul Ambasadei Israelului în România. Aproximativ 30 de evenimente au pregătit organizatorii programului țării invitate pentru iubitorii de carte care vor vizita standul Israel, situat în pavilionul C 4 al Romexpo: lansări de carte, mese rotunde, dezbateri, evenimente profesionale, precum și o serie de evenimente dedicate copiilor. Desigur, cititorii sunt invitați să nu rateze întâlnirea cu cei 6 oaspeți de onoare din Israel: ZERUYA SHALEV, FANIA OZ-SALZBERGER, MEIR SHALEV, DROR MISHANI, GIL HOVAV și RONY OREN. 6 autori, nume de primă mărime ale pieței de carte din Israel, vin la Bookfest 2016! ZERUYA SHALEV – una dintre cele mai importante scriitoare israeliene ale momentului, un nume care s-a impus cu succes şi pe piaţa de carte din România, romanele sale traduse la Editura Polirom fiind primite cu entuziasm atât de critici, cât şi de cititori. FANIA OZ-SALZBERGER – istoric, una dintre cele mai respectate personalități israeliene de astăzi, atât din sfera culturii, cât și din cea a spațiului politic, cunoscută publicului românesc datorită volumului Evreii şi cuvintele (ediţia în limba română, Humanitas Fiction), semnat împreună cu scriitorul Amos Oz, a cărui fiică este MEIR SHALEV – un autor de success şi unul dintre cele mai respectate nume din jurnalismul israelian contemporan; cea mai cunoscută carte a sa,...