Recenzii:
articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea zilei Iris Murdoch – Castelul de nisip

Romanul Castelul de nisip debutează în atmosfera liniştită, de rutină cotidiană, a familiei lui Bill Mor, profesor britanic, trăind în împrejurimile Londrei alături de soţia sa, Nan, şi de cei doi copii ai lor. Mor şi-ar dori nespus o schimbare, poate să intre în politică, însă soţia sa este un spirit sceptic, manipulator şi încăpăţânat. Nici în privinţa viitorului copiilor nu se înţeleg

Din Categoria: Cartea lunii Naghib Mahfuz – Teba în război

Kifah Tibah(Teba în război) este istoria unui popor care luptă pentru libertatea sa şi a unui rege care nu poate lupta pentru iubirea sa. Egiptul cade sub stăpânirea hicsoşilor un neam crud, fără cultură şi indiferent la valorile egiptene. Nordul este cucerit, iar Sudul rămâne în stăpânirea egiptenilor sub timpul faraonului Seqenenra.

Din Categoria: Cărţi Noi Emma Cline – Fetele

Vara anului 1969.
Evie, o adolescentă în vârstă de 14 ani, duce o viaţă anostă, într-un orăşel de provincie din America, şi se străduieşte din răsputeri să le câştige atenţia părinţilor, care abia au divorţat. Totul se schimbă însă pentru ea atunci când o întâlneşte pe misterioasa Suzanne. Aceasta o atrage pe adolescenta în căutare de senzaţii tari în lumea tulbure a unui cult, condus de un nebun charismatic. Romanul este o meditaţie asupra puterii şi a sacrificiului.
Emma Cline – Fetele

Din Categoria: Enciclopedii Ion Mânzat – Istoria psihologiei universale
Acest tratat vă oferă posibilitatea de a readuce în actualitate dramele şi valorile perene ale psihologiei şi ale psihologilor. Veşi fi martorii marelui spectacol, cu lumini şi umbre, al istoriei psihologiei universale. Este o dramă care nu alungă speranţa, nu înăbuşe iubirea şi nu ignoră credinţa. Istoria sufletului omenesc seamănă cu un pelerinaj spre centrul Fiinţei. Perspectiva autorului este profund umanistă, transdisciplinară şi metafizică. Dar şi ştiinţifică. De acelaşi autor Psihologia creştină a adâncurilor Order Istoria psihologiei universale Preţ @ RON129,00 Qty: Adauga in cosul de...

Literatura română la Târgul de Carte de la Göteborg

România participă şi în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Göteborg, avându-i ca invitaţi pe scriitorii Herta Müller, Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean şi Bogdan Ghiu. În cadrul ediţiei din acest an, având ca temă principală libertatea de expresie şi ca temă secundară oraşul, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează opt seminarii, lecturi în cadrul scenei dedicate poeziei şi este partener la organizarea unor discuţii pe scene din cadrul târgului. Alături de aceste programe, literatura română este reprezentată şi în cadrul standului EUNIC Stockholm, reţeaua institutelor culturale reprezentate în Suedia. Standul, cu numele Café Europa, va reuni în dialog scriitori din numeroase ţări europene şi este rezultatul colaborării dintre ICR Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Greciei, Ambasada Olandei, Ambasada Lituaniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Camões, Institutul Cervantes, Institutul Estonian, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez, Institutul Suedez, Institutul Ucrainian şi reprezentanţa Comisiei Europene în Suedia. În cadrul târgului de carte va avea de asemenea loc decernarea Premiului Sorescu pentru 2016, premiu acordat anual de către ICR Stockholm unui scriitor suedez a cărui operă desfiinţează graniţele şi facilitează dialogul. Numele câştigătorului va fi făcut public în cadrul decernării de joi, 22 septembrie. În contextul Târgului de Carte de la Göteborg, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează şi la Stockholm un program având-o ca invitată pe Laureata Premiului Nobel Herta Müller. Astfel, în 27 septembrie Casa de Cultură a oraşului Stockholm va găzdui o discuţie despre cea mai recentă carte a scriitoarei (Mein Vaterland war ein Apfelkern), apărută de curând în traducere suedeză. Participarea românească la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta este realizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm şi CENNAC, în colaborare cu reţeaua EUNIC Stockholm şi editura Wahlström şi...

Aplicaţia POEZII. Top 100 de poezii româneşti

Aplicaţia POEZII-Top 100 de poezii româneşti poate fi descărcată din Android, Google Play şi Apple Store. Prin noul instrument de comunicare, tinerii autori pot concura cu mult prea cunoscuţii clasici ai literaturii române. Odată ce au aplicaţia în telefon pot introduce GRATUIT creaţii proprii şi recomanda prietenilor să le voteze opera. Topul se actualizează singur. Aplicaţia POEZII este un instrument la îndemâna tuturor iubitorilor de poezie. În condiţiile în care cărţile de poezii nu se vând, dar accesările poeziilor cresc pe zi ce trece în mediul online, semn că poezia mai are public, Bookiseala.ro şi Buchiseala.ro, două site-uri de cărţi, au produs un nou instrument de comunicare pentru paradigma digitală. Proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.  TOP VOT 15 SEPTEMBRIE 2016 O scrisoare de la Muselim Selo George Coșbuc Familie 511 Lumina lumii Andrei Afilipoaie Viață 414 Noi vrem pământ George Coșbuc Patriotică 412 Nostalgie Andrei Afilipoaie Dragoste 406 Ultima Noapte Rock en Roll Virginia Mircea Viață   400...

Înscrieri la atelierele de traducere literară organizate de Centre National du Livre din Franța și ICR

În urma parteneriatului semnat în martie 2016 în cadrul Salonului de Carte de la Paris, Centre National du Livre din Franța și Institutul Cultural Român organizează ateliere de traducere la București și Paris. Atelierele se adresează tinerilor traducători români din limba franceză interesați de literatură (roman, proză scurtă, poezie, eseu) și de științe umaniste și sociale (filozofie, antropologie, sociologie, istorie, economie, științe politice etc.) și vor urmări formarea sub toate aspectele implicate de practicarea actuală a profesiei de traducător. Atelierele se vor desfășura, în perioada octombrie 2016-aprilie 2017, la sediul ICR din București (Aleea Alexandru nr.38, sectorul 1), prin întâlniri lunare și corespondență online, iar în perioada iunie-iulie 2017, printr-un stagiu de două săptămâni la Paris. Coordonatorii atelierelor vor fi poetul și traducătorul Bogdan Ghiu și specialiștii CNL (Centre National du Livre). Institutul Cultural Român va asigura cheltuielile de transport pentru participanții care vin din provincie. În Franța, participanții vor beneficia de o bursă de sejur oferită de Centre National du Livre. Textele traduse în cadrul atelierelor vor fi publicate într-un volum la o editură din România. Lista lucrărilor din care vor fi extrase pasajele pe care se va lucra în cadrul atelierelor va fi propusă de către organizatori, dar și candidații pot propune un proiect personal de traducere (carte sau autor), care, în urma evaluării, ar putea fi reținut. Condiții de eligibilitate Numărul maxim de participanți este de 10. Candidații trebuie să fi împlinit 18 ani, să fie disponibili pentru întreaga durată a atelierului și să fi publicat cel puțin o traducere literară (carte sau articol științific) din limba franceză în limba română, din domeniile anunțate, la o editură sau într-o publicație științifică recunoscută din România, dar nu în regie proprie. Dosarul de candidatură va trebui să conțină: – formular de înscriere (poate fi găsit în documentele atașate); – CV (maximum 2 pagini), conținând în special lista traducerilor publicate; – o scrisoare de motivare (maximum 1 pagină); – un exemplar din cea mai recentă traducere (carte sau articol științific), împreună cu textul original (ambele vor fi returnate candidatului); – o copie a pașaportului. Dosarele vor fi redactate și completate în limba franceză și trimise prin poștă până joi, 15 septembrie 2016 (data poștei). Adresa la care se trimit documentele: Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38, sectorul 1,...

Norman Manea – Suntem nişte nestatornici bizantini

Norman Manea într-un interviu în cotidianul Le Point, ediția iunie 2016 în traducerea lui Alexandru Cristian Le Point: Se vorbeşte din ce în ce mai des că veţi obţine Premiul Nobel. Credeţi acest lucru? Norman Manea: Nu am părinţi la Comitetul Nobel. Le Point: Acest umor evreiesc! L-aţi numit pe Ceauşescu marele clovn al Carpaţilor, ce părere aveţi despre Donald Trump? Norman Manea: Donald Trump corespunde unei caricaturi a capitalistului american, o caricatură făcută de propaganda comunistă: cupid, vanitos, incult, frivol şi extrem de bogat. Le Point: Ce credeţi despre Brexit-ul? Norman Manea: Este o veste bună pentru Putin, pentru islamiştii radicali, pentru naţionalişti pentru toţi cei care sunt duşmanii societăţii deschise. Europa se dezagrează, iar ameninţările interne şi externe sunt mai puternice ca niciodată, cele mai puternice de la finalui războiului. Puteți citi interviul integral în limba franceză în cotidianul Le Point, ediția din 30 iunie...

„Cele mai frumoase cărţi din România” 2016

Editurile, autorii, graficienii, designerii de carte, ilustratorii din România şi Republica Moldova pot înscrie cărţi apărute în ultimul an în concursul naţional de design de carte. Înscrierile au loc până pe data de 31 august 2016. Regulamentul care descrie condiţiile de participare şi formularul de înscriere este disponibil la celemaifrumoasecarti.ro/inscrieri Jurizarea va avea loc în perioada 10-11 septembrie 2016 la Sibiu, iar cărţile selectate vor face parte dintr-o expoziţie itinerantă în ţară şi în străinătate. De asemenea, vor reprezenta România în competiţia internaţională de design de carte Best Book Design from All Over the World, Leipzig 2017. Juriul din acest an va acorda următoarele distincții: MARELE PREMIU, MENŢIUNE SPECIALĂ, Premiul pentru ILUSTRAŢIE DE CARTE, Premiul pentru CARTE PENTRU COPII, Premiul pentru ALBUM, Premiul pentru REVISTE / PUBLICAŢII PERIODICE, Premiul pentru TÂNĂR DESIGNER, Premiul pentru CARTE DE ARTIST, Premiul EXPERIMENT TIPOGRAFIC. Premiul pentru tânăr designer este acordat de Institutul Cultural Român (ICR), prin Centrul Naţional al Cărţii, şi constă în susținerea unei deplasări şi participarea unui artist la programul unui târg internațional de carte în străinătate. Membrii juriului sunt: Lia Perjovschi (artist vizual, curator) Roxana Jeler (redactor Editura ART) Arnold Estefan (artist vizual, graphic designer) Barna Nemethi (fotograf, director de creatie la Curtea Veche Publishing), Otilia Mihalcea (editor, designer de bijuterii), Dinu Dumbrăvician (graphic designer Faber Studio, profesor UNArte) și Annette Lucas ( graphic designer, editor) invitată din Franţa cu sprijinul Institutului Francez din Bucureşti. Înscrierile sunt aşteptate la: Librăria Habitus, în atenția lui Vladimir Barbu, telefon 0733 956 223, adresa Piața Mică nr. 4, Sibiu, jud.Sibiu. În București pot fi depuse personal la adresa: Libraria Engleză Anthony Frost, Calea Victoriei 45, Sector 1, București Pentru mai multe informații sau confirmarea primirii înscrierii ne puteți contacta pe acasa@celemaifrumoasecarti.ro sau la numărul de telefon 0747815145 – Laura Borotea. www.celemaifrumoasecarti.ro www.habitus.ro www.anthonyfrost.ro ***************************************** Cele mai frumoase cărți este un proiect cultural cu desfășurare anuală, dedicat designului de carte organizat de Asociaţia pentru Performanţă şi Cultură. Proiectul a fost inițiat ca platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesioniștii din lumea editorială, cât și pentru designerii, graficienii independenți și publicul larg, oferind un cadru de apreciere și o perspectivă internațională. Proiect cultural finanţat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural...

Norman Manea. Un român demn de Nobel

Marius Ghilezan: Noi vă considerăm demn de Nobel, în timp ce criticul de talia XXL de pe catwalk-ul literar dâmboviţean,  un „scriitor mediocru”. Cântărim cu măsuri diferite? Norman Manea: Am luat la cunoştiinţă târziu şi din întâmplare de PETIŢIA Dvs. Ea nu putea avea niciun ecou suedez, dar putea avea, şi a avut, ecou românesc. Unul dintre acestea este, poate, chiar intervenţia jurnalistului la care vă referiţi. Acesta mă numeşte „submediocru”, nu mediocru. Având în vedere vârsta mea juvenilă, pot, însă, să sperăm :-), progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine. M.G.: Nu suntem toţi români, la fel de cititori? N.M.: Faptul că suntem  cu toţi români şi, eventual, cititori, nu ne obligă deloc să avem aceleaşi criterii de judecată şi aceleaşi opinii. Fiecare are dreptul la propria părere. Obligaţia este doar de a nu mistifica şi minţi. Jurnalistul literar dâmbovitean, cum îl numiţi, a mistificat, însă, acum mai mulţi ani când m-a „demascat” în incalificabilul său PROTEST din România Liberă că aş insulta poporul român, a minţit când a susţinut recent că am fost ţinut la uşa lui Marin Preda (în realitate, am avut o bună relaţie cu directorul editurii Cartea Românească, care mi-a publicat prompt şi în execelente condiţii aproape toate cărţile) şi a mistificat, din nou, recent, când a susţinut că Revista „Observatorul Cultural” m-ar promova constant spre…Nobel. Nu ştiu să existe o astfel de propunere din partea Observatorului; ea există, însă, din partea mai multor publicaţii franceze, italiene, elveţiene, suedeze etc şi acestora ar trebui să se adreseze vehementul agitator. ––-> M.G.: Ce le-aţi spune criticilor din ţară care vă critică, fără a vă citi? N.M.: Nimic. M.G.: Vă consolează evidenţa  unei cariere internaţionale de succes fără sprijinul „idolilor” care şi-au ridicat socluri pentru statui încă din timpul vieţii? N.M: Bănuiesc că vă referiţi la unii „idoli” ai establishmentului cultural bucureştean, pentru că au fost destui mari scriitori străini (de la Heinrich  Böll,  la Octavio Paz, de la Pamuk la Gunther Grass şi la Mario Vargas Llosa, ca să amintesc doar „nobelizaţii”),   care su scris elogios despre mine. M.G.:  De ce aleargă aceştia în grup pentru premii internaţionale, în loc să prefere „sportul” individual al minţii?   N.M.: Premiile nu prea vin fără să fie precedate de...

Alexandru Cristian – Norman Manea. Romancierul anatomist al comunismului

Scriitorul se naşte ca un refuz al limitării, spune Norman Manea. Literatura lui Norman Manea este o literatură a descrierii duplicităţii, falsităţii, ipocriziei societăţii totalitare indiferent de tipul de societate, comunistă sau fascistă. Norman Manea este un scriitor total al literaturii estului, un reprezentant de seamă al literaturii române contemporane. În scrierile sale sunt abordate mari teme ale umanităţii; libertatea, curajul, credinţa, creaţia. Societatea comunistă românească a fost o societate caracterizată de un burlesc ieşit din comun. Specificul balcanic şi-a spus cuvântul şi în anii în care totul era dirijat de la centru. Cei care îşi jucau rolul pe scena acestei societăţi erau clovni, bufoni, comedianţi stradali şi clasa muncitoare. Primii erau elita comunistă ceilalţi cei care produceau, oameni ai muncii cum se spunea pe vremuri. În ultimul deceniu al comunismului românesc s-a născut clovnocraţia, conducerea deplină a unor saltîmbaci inculţi dar cu pretenţii de lideri mondiali având în frunte un conducător rupt de realitatea istorică. Această clovnocraţie este minuţios radiografiată de opera lui Norman Manea, un scriitor binecuvântat cu o rară calitate aceea de fin psiholog şi scrutător în abisurile fiinţei omeneşti. La prima lectură scrierile lui Norman Manea pare de neînţeles, fantasmagorice şi pline de metafore himerice. Aceste scrieri aprofundate ne relevă absurdul societăţii comuniste şi faptul  că marele scriitor român a descris cu sintagme ale absurdului  visul destrămat al comunismului românesc. Din opera sa înţelegem societatea noastră ca o societate pierdută fără un solid ghid moral şi fără o ancoră în realitate. O societate care pluteşte într-un eter incert. Circul acestei societăţi, burlescul acestei societăţi este descris admirabil de Norman Manea prin metafore, epitete şi comparaţii halucinante. De fapt halucinant este faptul că istoria noastră a trecut printr-o astfel de perioadă. Scufundarea în lectura operei lui Norman Manea ne dă impresia că acest popor a fost de-a dreptul vrăjit de spectacolele ieftine ale unui circ compuşi din clovni şi bufoni magnificienţi până la penibil. A scrie despre ridicol şi a metaforiza circul şi circarii este o misiune extrem de grea pe care  Norman Manea şi-a asumat-o cu succes în opera sa. Este greu să poţi scrie despre propria ta ţară şi propriul tău popor aceste lucruri dar cineva trebuia să se încumete să descrie ceea ce a fost. Istoria se scrie cu bune şi rele. Speranţa...