Currently Browsing: Articole

Spre o altfel de literatură

Am intrat într-o perioadă în care literele se întâlnesc cu evenimentele sociale. Tot ceea ce se întâmplă se poate imprima pa hârtie. Povestea a murit acum există doar informaţia. Literatura de astăzi se bazează doar pe informaţie şi pe observarea atentă a unei realităţi tot mai obstrucţionate şi mai dificile. Impedimentul în a scrie ceva de calitate este renunţarea la vis şi la idei măreţe. Toată literatura din zilele noastre, de bună calitate, nu mai permite omului visul. Am trecut de la elementul oniric al scrisului la cel real, la mundan. Cărţile din zilele noastre pun accentul pe un scris cert şi fără dubii. Invenţia şi fantezia în vis sunt sugrumate de anumite idei preconcepute. Prefer o literatură a visului decât una în care informaţia devine redundantă. Mă refer la beletristica pentru adulţi nu la poveştile scrise pentru încântarea copiilor, unde fantezia este cheia scrisului. Dostoievski, Marquez, Kafka, Kundera, Amos Oz, Ismail Kadare sunt adevăraţi zugravi ai realităţii. Scrisul lor despre oameni şi lume lasă un loc şi pentru vise. Literatura lor este un realism al visului, o lume în care înţelegem această lume cu ajutorul unor mecanisme intime. Cei care scriu în zilele noastre sunt aplecaţi asupra unei realităţi crude şi nedeformate. Personal cred că o literatura realistă îmbinată cu visul ne poate salva din marasmul cultural în care se află lumea. Avem nevoie de cărţi şi de literatură. Avem nevoie pentru a ne citi şi a ne povesti visele, gândurile, speranţele şi dezamăgirile. Avem nevoie de o literatură mare a visului, de o peniţă care să ne deseneze viaţa fără să ne facă să o regretăm. Povestirile cele mai interesante sunt cele la împletirea visului cu realitatea. Memoria literară ne trezeşte la viaţă şi ne îmbie la o senzaţie unică de libertate.   Deschizând orice carte la întâmplare vă rog să începeţi să visaţi… Alexandru...

Bunătărie, din cartea de poveşti

După o vizită la cuptoarele pe vatră de la Bunătărie nu poţi să nu pui mâna pe o carte de poveşti.  Să vă spun cum te simţi. Încă de la intrarea în templul pâinii coapte ca la bunica te întâmpină mirosul carelor şi a poienilor de fân, cum erau odată. Ascultând simfonia coacerii pâinii îţi aduci aminte de pocnitul lemnelor din focul vetrei ţărăneşti. Mirosul îţi rememorează casa bunicii şi pâinea crescută din care întotdeauna rupeai coaja şi fugeai la joacă împreună cu ceilalţi copii.  Înființată în 1994, Europa Star Service SRL a avut ca perspectivă o imagine idilică: să cultive cereale, să macine grâul şi să coacă pâinea în ideea unui control deplin asupra calităţii produsului final, totul bazându-se pe o reţetă veche şi bine împământenită a morăritului şi panificaţiei. Si foarte important, totul a fost făcut de la început în familie din pasiune pentru grâne și pentru meșteșugul morăritului. Pentru a coace Bunatatile după reţete tradiţionale, am optat pentru un cuptor tradiţional pe vatră ca cel al bunicii, îmbunătățit cu un sistem ultramodern de încărcare-descărcare. Casele țărănești, câmpul și livezile, carele și fântânile, toate sunt elemente ale vieții sătești românești din care Bunătărie a extras rânduiala cultivării grânelor și tradiția pâinii – simbol înalt de ospitalitate. Atelierul de cozonaci parcă vine din cartea de poveşti. Brandul Bunătărie, apărut în 2009, este simbolul bunătăţilor din grâne de odinioară. Este un prilej de tihnă, un semn românesc de “bine ați venit!” spus tare, hotărât și neaoș. A crescut ca  un aluat dospit, de la unități de retail mici din județul Giurgiu și București la rețeaua de hypermarketuri Carrefour, Lidl sau Mega...

Carte românească la Biblioteca Willesden Green din Brent

În acest an, Ziua Culturii Naţionale e sărbătorită în Marea Britanie prin inaugurarea unei secţiuni de carte românească la Biblioteca Willesden Green din Brent, marele cartier londonez care găzduieşte cea mai mare concentrare de români din spațiul britanic. Noul fond de carte românească, constând din peste 100 de volume, este constituit pe baza unei donații a Bibliotecii Naționale a României și cuprinde operele marilor clasici ai literaturii române, volume pentru copii, dicționare, manuale pentru învăţarea limbii române, albume de fotografie și cărţi de călătorie, precum și traduceri în limba engleză din cunoscute cărți românești. Secțiunea românească a Bibliotecii Willesden Green, prima de acest tip din Londra, va fi accesibilă atât diasporei românești, ca o modalitate de prezervare a identității cultural-lingvistice a românilor care trăiesc departe de țară, dar și britanicilor interesați de România și de cultura română, precum și celor care învață limba română sau pot citi deja în românește. Secțiunea românească, ce va ocupa un perimetru distinct în cadrul Bibliotecii din Brent, va fi inaugurată sâmbătă, 14 ianuarie 2017, într-o ceremonie la care vor participa dl. Bhagwanji Chohan, Vice-Primar Brent Council însărcinat cu relația cu minoritățile, dl. Octavian Gordon, directorul Bibliotecii Naționale a României și dl. Dorian Branea, directorul Institutului Cultural Român de la Londra. Ceremonia de deschidere va fi urmată de un eveniment comunitar, destinat celor mici. Grupul de bibliofili Romanians Love Books va derula un atelier pentru copiii românilor din Brent, în cadrul căruia cei mici vor crea figurine inspirate din cărțile noastre pentru copii. De asemenea, îndrăgita poveste „Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă va fi citită în limbile română şi engleză, pentru a-i familiariza pe copiii altor comunități prezenți la eveniment cu poveştile româneşti. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român din Londra în colaborare cu Ambasada României, Biblioteca Națională a României, Consiliul din Brent, Biblioteca Willesden Green şi Romanians Love Books. Sursa...

Jocul de-a vacanţa – un spectacol multimedia

Unul dintre proiectele câștigătoarea la concursul COMEDIA ȚINE LA TINEri, ediția a VI-a, 2015, Jocul de-a vacanţa, în regia lui Dragoș Alexandru Mușoiu, se joacă în Sala Studio a Teatrului de Comedie într-un experiment social inedit.     Dacă în piesa scrisă de Mihail Sebastian într-o lună a anului 1936, în urma unui pariu cu celebra actriţă a acelor vremuri Leni Caler, Corina este o tânără curtată de un adolescent, un tânăr şi un domn de vârsta a treia, regizorul Muşoiu reuşeşte să interpreteze în cheia comunicării moderne flirtul de altădată. Îndrăgostit lulea de Lena, Sebastian a gândit personajul Corina ca o fiinţă şarmantă, seducătoare, dar indecisă la iubirea vieţii. Regizorul de la „Comedia” bucureşteană scoate cu subtilitate de magistru orice referire la cuvântul „iubire”. Până şi partidele de tenis de odinioară le reinterpretează în jargonul adolescenţilor de azi. „Jocul de-a vacanţa”, am înţeles eu, e defapt iubirea consumată. Piesa, însoţită de un cupaj media şi o muzică adecvată, e un „Walk to Remember” cu roluri inversate. Cu o atitudine de dăscăliţă, Florentina Năstase, în rolul Corinei,  nu e o Jamie Sullivan, fiică de pastor, ci opusul ei, iar Dan Baltag, în rolul lui Jeff, un opus al lui Landon Carter. În regia lui Muşoiu, ea pare afectată de nepăsarea şi lenea lui Ştefan „seducătorul de-o noapte”, pe când în scrierea de debut dramaturgic a lui Mihail Sebastian era „setată” pe vechea iubire de la  Civita Vecchia, părerea mea. Piesa am citit-o în copilărie şi am văzut-o în mai multe distribuţii. Cea de la Sala Studio e o tonifiantă împletire de caractere, fireşte disjuncte şi un elogiu adus tinereţii în noua eră 3D. Prin astfel de distribuţii, opera lui Sebastian transcende generaţii. Dacă de Leni Caler nimeni nu mai ştie nimic, Mihail Sebastian surprinde mereu şi datorită scenografilor, actorilor şi regizorilor contemporani. Exegeţii ar putea face figuri că Ştefan,...

Literatura română la Târgul de Carte de la Göteborg

România participă şi în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Göteborg, avându-i ca invitaţi pe scriitorii Herta Müller, Gabriela Adameşteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean şi Bogdan Ghiu. În cadrul ediţiei din acest an, având ca temă principală libertatea de expresie şi ca temă secundară oraşul, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează opt seminarii, lecturi în cadrul scenei dedicate poeziei şi este partener la organizarea unor discuţii pe scene din cadrul târgului. Alături de aceste programe, literatura română este reprezentată şi în cadrul standului EUNIC Stockholm, reţeaua institutelor culturale reprezentate în Suedia. Standul, cu numele Café Europa, va reuni în dialog scriitori din numeroase ţări europene şi este rezultatul colaborării dintre ICR Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Greciei, Ambasada Olandei, Ambasada Lituaniei, Centrul Ceh, Goethe-Institut, Institutul Camões, Institutul Cervantes, Institutul Estonian, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură, Institutul Polonez, Institutul Suedez, Institutul Ucrainian şi reprezentanţa Comisiei Europene în Suedia. În cadrul târgului de carte va avea de asemenea loc decernarea Premiului Sorescu pentru 2016, premiu acordat anual de către ICR Stockholm unui scriitor suedez a cărui operă desfiinţează graniţele şi facilitează dialogul. Numele câştigătorului va fi făcut public în cadrul decernării de joi, 22 septembrie. În contextul Târgului de Carte de la Göteborg, Institutul Cultural Român de la Stockholm organizează şi la Stockholm un program având-o ca invitată pe Laureata Premiului Nobel Herta Müller. Astfel, în 27 septembrie Casa de Cultură a oraşului Stockholm va găzdui o discuţie despre cea mai recentă carte a scriitoarei (Mein Vaterland war ein Apfelkern), apărută de curând în traducere suedeză. Participarea românească la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta este realizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm şi CENNAC, în colaborare cu reţeaua EUNIC Stockholm şi editura Wahlström şi...

Alexandru Cristian – Norman Manea. Romancierul anatomist al comunismului

Scriitorul se naşte ca un refuz al limitării, spune Norman Manea. Literatura lui Norman Manea este o literatură a descrierii duplicităţii, falsităţii, ipocriziei societăţii totalitare indiferent de tipul de societate, comunistă sau fascistă. Norman Manea este un scriitor total al literaturii estului, un reprezentant de seamă al literaturii române contemporane. În scrierile sale sunt abordate mari teme ale umanităţii; libertatea, curajul, credinţa, creaţia. Societatea comunistă românească a fost o societate caracterizată de un burlesc ieşit din comun. Specificul balcanic şi-a spus cuvântul şi în anii în care totul era dirijat de la centru. Cei care îşi jucau rolul pe scena acestei societăţi erau clovni, bufoni, comedianţi stradali şi clasa muncitoare. Primii erau elita comunistă ceilalţi cei care produceau, oameni ai muncii cum se spunea pe vremuri. În ultimul deceniu al comunismului românesc s-a născut clovnocraţia, conducerea deplină a unor saltîmbaci inculţi dar cu pretenţii de lideri mondiali având în frunte un conducător rupt de realitatea istorică. Această clovnocraţie este minuţios radiografiată de opera lui Norman Manea, un scriitor binecuvântat cu o rară calitate aceea de fin psiholog şi scrutător în abisurile fiinţei omeneşti. La prima lectură scrierile lui Norman Manea pare de neînţeles, fantasmagorice şi pline de metafore himerice. Aceste scrieri aprofundate ne relevă absurdul societăţii comuniste şi faptul  că marele scriitor român a descris cu sintagme ale absurdului  visul destrămat al comunismului românesc. Din opera sa înţelegem societatea noastră ca o societate pierdută fără un solid ghid moral şi fără o ancoră în realitate. O societate care pluteşte într-un eter incert. Circul acestei societăţi, burlescul acestei societăţi este descris admirabil de Norman Manea prin metafore, epitete şi comparaţii halucinante. De fapt halucinant este faptul că istoria noastră a trecut printr-o astfel de perioadă. Scufundarea în lectura operei lui Norman Manea ne dă impresia că acest popor a fost de-a dreptul vrăjit de spectacolele ieftine ale unui circ compuşi...

« Older Entries