rss feed
articole | comentarii
Read the rest of this page »
Un drum început şi neterminat de vrednici înaintaşi este o datorie morală pentru cei care vor veni pe acest drum, drumul cunoaşterii lui Eminescu. Nicolae Iorga istoric de o dimensiune universală, Pompiliu Constantinescu critic literar şi estet cultural de o mare luciditate, Constantin Noica gânditor profund român, aceşti mari români au în comun voinţa de a fonda o catedră Mihai Eminescu.
Salonul Internațional de Carte Bookfest 2012 va reuni peste 150 de expozanți
București, 6 mai – La finalul etapei de înscriere a expozanților pentru cea de a VII-a ediție, Salonul Internațional de Carte Bookfest anunță peste 150 de participanți care vor fi prezenți cu standuri în spațiul rezervat acestui eveniment din cadrul Complexului Expozițional Romexpo.
Editurile care s-au înscris au pregătit un program bogat de lansări de carte, la care vor participa autori consacrați prin contribuția constantă în spațiul românesc și internațional al creației de carte, dar și nume cu rezonanță din alte zone de activitate – politică, afaceri, divertisment. Vizitatorii Bookfest 2012 se vor putea întâlni, printre alții, cu Maria Grapini, care va veni în calitate de consul onorific al Ambasadei Indiei la București și cu actorul și scriitorul Dan Puric. Vor fi de asemenea prezenți cu lansări de volume Sorin Paliga, fostul primar PNL al Sectorului 3 în perioada 1996 – 2000, Margareta Pâslaru și Ioan Gyuri Pascu, al cărui program va include și un microrecital.
Anul acesta, Bookfest se va desfășura în perioada 30 mai-3 iunie, în pavilioanele C1, C2, C3, C4, C5 ale Complexului Expozițional Romexpo. Respectând tradiția creată prin invitarea unei țări la fiecare ediție, Bookfest 2012 se bucură de participarea Franței ca oaspete de onoare.
Cea de a VII-a ediție a Salonului Internațional al Cărții Bookfest va reuni într-un spațiu ce depășește 4.000 mp edituri, distribuitori de carte, tipografii și companii partenere Bookfest. În cele cinci zile ale salonului sunt așteptate peste 250 de evenimente: lansări și prezentări de carte, cd-uri, audio-book-uri și expoziții, sesiuni de autografe, mese rotunde, dezbateri la care participă personalități ale lumii literare, profesioniști din mediul artistic.
Vizitatorii Bookfest 2012 vor avea intrare liberă în toate cele cinci zile ale salonului de carte, accesul făcându-se după următorul program: pe 30 mai și 31 mai (miercuri-joi), în intervalul orar 10:00- 20:00, pe 1 și 2 iunie (vineri și sâmbătă), între 10:00 și 22:00, iar pe 3 iunie (duminică), între 10:00 și 20:00.
Ediția Bookfest 2012 va fi organizată sub egida Federației Editorilor din România, în colaborare cu Ambasada Franței la Bucureşti și Institutul Francez și cu susținerea oferită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, ArCub, Consiliul Naţional al Audiovizualului și Muzeul Țăranului Român. Coproducător Bookfest este TVR Cultural, iar printre principalii parteneri media se află DIGI-24, Hotnews, RFI România, Dilema Veche, Observator Cultural, cariereonline.ro, 121.ro și b365.ro.
În 2012, seria evenimentelor purtând marca Bookfest a debutat în luna martie, când a fost organizată prima ediție din afara Bucureștiului, Bookfest Timișoara (15-17 martie), un incontestabil succes de public.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este o manifestare de tradiție organizată în fiecare an de Asociația Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cea mai importantă confederație patronală din mediul editorial românesc. Bookfest s-a impus în spațiul cultural ca un eveniment care promovează lectura și accesul consumatorilor de carte la produsele editoriale de calitate.
Asociația Editorilor din România a fost înființată în 1991, cu misiunea de a reprezenta interesele editorilor și de a promova valorile culturii universale. AER își propune să promoveze lectura produselor editoriale de calitate şi scrisul, să uşureze accesul cititorilor la carte din punct de vedere material şi informaţional, contribuind astfel la o liberă circulaţie a ideilor, precum şi la integrarea culturii şi limbii române în circuitul mondial de valori.
Institutul de Sociologie al Academiei Române organizează joi, 10 mai, ora 12.00, o conferinţă susţinută de dr. Larry Watts, profesor la Catedra de Master în Studii de Securitate a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti, pe tema perceperii internaţionale a României în perioada 1978 – 1989, în contextul unei operaţiuni de dezinformare de anvergură, lansată împotriva statului român de serviciile speciale ale celorlalte ţări membre ale Pactului de la Varşovia. Conferinţa istoricului american se bazează pe introducerea volumului II al aclamatei lucrări “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni” - cu titlul “Misapprehending Romania: The Role of Cognitive Bias, Institutional Pathologies, and Disinformation” -, prezentată în premieră pentru publicul academic românesc, din care nu vor lipsi studenţi basarabeni din mediul universitar bucureştean.
In cadrul manifestarii, cunoscutului analist de politica internationala Corneliu Basarab Vlad ii va fi inmanat premiul “Mile Carpenisan” pentru Curaj si Excelenta in Jurnalism, conferit de Asociatia Civic Media pentru intreaga sa activitate pe frontul jurnalisticii romanesti. Va asteptam.
Locatia: Casa Academiei, 13 Septembrie nr. 13, Sector 5, Bucuresti, Institutul de Sociologie, corp stanga, etaj IV, Sala de Consiliu. Parteneri media: Nasul.Tv, Ecou Romanesc, Karadeniz Press, Basarabeni.Ro, Privesc.Eu, Ziaristi Online.
Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseisti români, se va afla în Romania, în perioada 13-20 mai 2012, pentru mai multe evenimente, informează editura.
Astfel, autorul va susţine o lectură publică din cele mai recente volume ale sale apărute la Polirom, în seria de autor pe care editura i-a dedicat-o, luni, 14 mai, la ora 19.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Pţa Romana nr.5). Lectura va fi urmată de un dialog cu cititorii, la care vor lua parte, alături de autor, Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Paul Cernat, Bianca Burta-Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Claudiu Turcuş. Evenimentul este organizat de revista Observator cultural si Editura Polirom, în colaborare cu Bastilia Librarium.
Marti, 15 mai, la ora 12.00, Norman Manea se va întâlni cu studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. Evenimentul va avea loc în Sala de Consiliu a facultăţii (etajul 1, Str. Edgar Quinet 5-7 Sector 1).
Tot marţi, 15 mai, la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti (Str. Arthur Verona nr. 13-15 ), va fi lansată prima monografie despre Norman Manea din România, semnată de Claudiu Turcuş, apărută de curând la editura Cartea Românească. Volumul Estetica lui Norman Manea va fi prezentat de Carmen Muşat şi Paul Cornea, iar Norman Manea va fi invitatul special al evenimentului. Discuţiile vor fi moderate de Bianca Burta-Cernat.
Joi, 17 mai, lui Norman Manea i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Evenimentul va avea loc în Aula Magna „Mihai Eminescu” a universităţii ieşene, începând cu ora 12.00. Comisia de decernare a prestigiosului titlu va fi formată din: Andrei Hoisie (preşedinte), Codrin Liviu Cuţitaru, Lăcrămioara Petrescu, Ion Bogdan Lefter, Corin Braga, Antonio Patraş, Bogdan Creţu. Alături de membrii comisiei, la eveniment vor participa şi: Vasile Isan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi Silviu Lupescu, directorul general al editurii Polirom.
Norman Manea este nominalizat la Premiul Naţional pentru Literatură al Uniunii Scriitorilor din România, ediţia 2012, alături de Paul Cornea şi Basarab Nicolescu. Juriul de decernare se va întruni în ziua ceremoniei, în luna iunie, pentru a desemna laureatul.
Norman Manea (n. 1936) este profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College, New York. În 1992 a primit Bursa Guggenheim şi prestigiosul Premiu MacArthur. Ăn 2002 i s-a atribuit Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006, Premiul Medicis Etranger pentru Întoarcerea huliganului. Tot în anul 2006 a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin. În 2010 a primit din partea guvernului francez distincţia „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”. În anul 2011 i s-a decernat prestigiosul Premiu literar Nelly Sachs şi a fost ales membru în Royal Society of Literature în Marea Britanie.
La Editura Polirom a publicat: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008), Plicuri şi portrete (2004), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011), Despre Clovni: Dictatorul si Artistul (2005), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (in colab. cu Hannes Stein, 2011), Captivi (2011).
In pregatire, in seria de autor: Cartea Fiului si Zilele si jocul. (2004)
Duminică, 6 mai, s-a încheiat GAUDEAMUS Timişoara, ediţia 2012, eveniment cultural-expoziţional organizat de Radio România, prin echipa GAUDEAMUS, în parteneriat cu studioul teritorial Radio România Timişoara. Ajuns la ediţia a VIII-a în acest an, Târgul a adus un record în privinţa suprafeţei expoziţionale (800 mp) şi a numărului de expozanţi (65), cuprinzând cele mai importante edituri din România, dar şi prestigioase edituri străine reprezentate prin agenţii de distribuţie de carte, instituţii culturale şi de învăţământ.
Potrivit monitorizării realizate cu sprijinul Departamentului de Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest din Timişoara, pe parcursul celor 5 zile, Târgul GAUDEAMUS a înregistrat un număr de circa 14.000 de vizitatori.
Ceremonia de decernare a Premiilor GAUDEAMUS a avut loc duminică, 6 mai, în prezenţa preşedintelui de onoare, Gheorghe Ciuhandu, primarul Municipiului Timişoara şi a gazdelor evenimentului, Mihai Anghel, redactor-şef Radio România Timişoara şi Vladimir Epstein, director executiv al Târgurilor GAUDEAMUS. Au fost acordate următoarele premii:
*Trofeele GAUDEAMUS (prin Votul Publicului): locul I: Editura Nemira, locul II: Editura Humanitas, locul III: Editura RAO;
*Trofeele Presei (prin Votului Publicului): secţiunea TV: Analog TV, secţiunea presă scrisă: săptămânalul Agenda, secţiunea online: portalul www.tion.ro. La secţiunea radio, toate voturile publicului au mers către Radio România Timişoara, care, fiind co-organizator al Târgului, nu intră în competiţie pentru acordarea Trofeului Presei la secţiunea radio;
*Premiul Educaţia: Universitatea de Vest din Timişoara;
*Premiul Miss Lectura: domnişoara Sandra Costea, studentă în anul III la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara.
Premiile acordate prin Votul Publicului au fost stabilite pe baza chestionarelor realizate în rândul publicului de Departamentul de Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Psihologie, Universitatea de Vest din Timişoara.
În premieră în acest an, GAUDEAMUS Timişoara a prezentat expoziţia de fotografie Istoria imaginară a cărţii şi a scrisului, o abordare originală a Cărţii şi a imaginarului livresc în lumea contemporană. Reunind 30 de fotografii semnate de fotograful francez Jean Marc Godès, expoziţia s-a bucurat de aprecierea atât a publicului vizitator, cât şi a profesioniştilor imaginii, artişti, fotografi sau graficieni. De la inaugurarea ei cu prilejul Târgului Internaţional GAUDEAMUS în noiembrie 2011, expoziţia a devenit o secţiune permanentă a Târgurilor GAUDEAMUS.
Ediţia a VIII-a a Târgului a găzduit etapa zonală, intitulată Lectura… la doi paşi!, a Concursului Naţional de Lectură „Mircea Nedelciu”, organizat de Radio România, în parteneriat cu studioul teritorial Radio România Timişoara şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş. Un adevărat maraton de cultură, creativitate, comunicare şi radiogenie, concursul a reunit 10 participanţi din colegii naţionale şi licee din Timişoara şi Lugoj. Pe parcursul a aproape 4 ore, cât a durat competiţia, liceenii au susţinut mai multe probe de lectură expresivă, monolog argumentativ, scriere creativă şi dezbatere pe marginea unui fragment de text, sub atenta observaţie a unui juriu format din profesori şi inspectori de specialitate. Câştigătorii Concursului au fost:
Câştigătoarea locului I va participa la finala Concursului, care va avea loc în cadrul Târgului Internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, 21-25 noiembrie, Bucureşti. Elevii câştigători au fost premiaţi de sponsorii Concursului, Librăria „Cartea de nisip” din Timişoara şi Editura Niculescu. Evenimentul a fost coordonat şi moderat de Simona Stoiţa, realizator Radio România Timişoara.
Sâmbătă, 5 mai, olimpicii timişoreni au fost invitaţii speciali ai Târgului. Lansat în 2011, proiectul Invitaţi de nota 10: Olimpicii României îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi performanţele învăţământului românesc, într-un moment de confuzie a valorilor în sistemul educaţional din România. Invitaţii de nota 10 ai Târgului GAUDEAMUS Timişoara au fost aşasar 5 elevi timişoreni medaliaţi la olimpiadele internaţionale: Klaus Ludescher, medalie de bronz la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru Juniori, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional C. D. Loga (îndrumător: prof. Ana-Roza Hittner), Adrian Ionică şi Mihai Ionică, medalie de bronz la Concursul Internaţional de Informatică Infomatrix, elevi în clasa a XII-a, Colegiul Naţional C. D. Loga (îndrumător: prof. Bogdan Ivanovici), Alin Vasile Andronicesei şi Florin Farcaş, locul III la Concursul „Smart Kids”, elevi în clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Iris” (îndrumător: prof. Veronica Bacoş). Au oferit cărţi pentru premierea olimpicilor editurile Nemira, All, Taida, Adevărul, Meteor Press, Pro Editură şi Tipografie, Corint, Curtea Veche, Hasefer, Univers Enciclopedic Gold.
Campania de donaţii „Cărţile se întorc acasă”, derulată în parteneriat cu Radio România Timişoara, a înregistrat un număr record de 3000 de volume donate de publicul vizitator şi de Editura Hasefer. Fondul de carte colectat în urma donaţiilor a fost direcţionat către 5 biblioteci publice rurale din judeţele Timişoara şi Arad: Beba Veche, Felnac, Peregu Mare, Livada, Dudeştii Noi şi Becicherecu Mic. Radio Timişoara va continua campania de donaţie de carte şi îşi propune ca până la finalul anului numărul de cărţi donate să depăşească 6000.
În acest an, GAUDEAMUS Timişoara s-a alăturat campaniei de donaţie de carte pentru copii „Ai în plus o carte, dă-o mai departe!”, iniţiată de Fundaţia Noua Generaţie. Au contribuit cu donaţie de carte în acest proiect vizitatorii Târgului şi editurile Girasol, PRO Editură şi Tipografie, Gama, ErcPress şi Editura Didactică şi Pedagogică.
Târgul GAUDEAMUS Timişoara este un eveniment cultural-expoziţional organizat de Radio România şi susţinut de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, cu sprijinul Primăriei Municipiului Timişoara.
Parteneri: Teatrul Naţional Timişoara, Departamentul de Sociologie, Facultatea de Sociologie şi Psihologie (Universitatea de Vest din Timişoara), Fundaţia „Noi Citim”, Fundaţia Noua Generaţie
Neagu Djuvara, Mircea Cartarescu, Lucian Boia si Gabriel Liiceanu au confirmat ca se vor afla la Bookfest 2012.
Bookfest 2012 se bucură de participarea Franţei ca oaspete de onoare. Printre personalităţile care vor marca prezenţa franceză au fost deja confirmaţi scriitorul Michel Houellebecq, cunoscutul producător şi moderator de emisiuni culturale Bernard Pivot, academicianul Dominique Fernandez si autorii Nedim Gürsel, Sylvie Germain, Yasmina Khadra si Yann Appery.
Evenimente Cartea Româneasca şi Polirom
Miercuri, 30 mai
Prezintă: Horia-Roman Patapievici, George Grigore, Alexander Baumgarten (coordonatorul colecţiei)
Moderator: Adrian Şerban
Prezintă: Mircea Cărtărescu, Doina Ioanid, Radu Vancu
Moderator: Claudia Fitcoschi
Vineri, 1 iunie
Prezintă: Carmen Muşat, Iulian Costache
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Bianca Burţa-Cernat, Horia Gîrbea
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Florin Iaru, Ion Bogdan Lefter, Ion Caramitru
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Carmen Muşat, Paul Cernat
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Sîmbătă, 2 iunie
Prezintă, alături de autor: Lucian Boia, Paul Cernat
Moderator: Adrian Şerban
Prezintă: Simina Popa, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Adela Greceanu, Corina Sabău
Moderator: Claudia Fitcoschi
Prezintă: Elisabeta Lăsconi, Cristian Teodorescu
Moderator: Adrian Şerban
Prezintă: Simona Popescu, Ioana Pârvulescu, Paul Cernat
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Ovidiu Şimonca, Paul Cernat
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Cristian Teodorescu, Ion Bogdan Lefter
Moderator: Lucian Dan Teodorovici
Prezintă: Ana Blandiana, Nicolae Coande, Cosmin Ciotloş
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Veronica D. Niculescu, Dana Pîrvan-Jenaru, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Magda Ursache, Nicolae Prelipceanu, Bedros Horasangian
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Cristian Teodorescu, Radu Pavel Gheo, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Claudia Fitcoschi
Prezintă: Florin Iaru, Costi Rogozanu, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Duminică, 3 iunie
Prezintă: Bogdan-Alexandru Stănescu, Cosmin Ciotloş, Bogdan Suceavă
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Carmen Muşat, Radu Pavel Gheo, Bogdan Suceavă
Moderator: Lucian Dan Teodorovici
Prezintă: Matei Martin, Dan Sociu, Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Ana-Maria Tăbârcă
Prezintă: Daniela Zeca-Buzura, Cristian Teodorescu
Moderator: Claudia Fitcoschi
Prezintă: Luminiţa Corneanu, Nicolae Bârna, Cosmin Perţa
Moderator: Bianca Burţa-Cernat
Prezintă: Adela Greceanu, Luiza Vasiliu
Moderator: Claudia Fitcoschi
Asociația Editorilor din România are bucuria să anunțe că Franța va fi invitatul de onoare al ediției din 2012 a Bookfest – Salonul Internațional al Cărții. Cea de-a șaptea ediție a Bookfest va avea loc în perioada 30 mai – 03 iunie 2012 în complexul expozițional Romexpo, pavilioanele C1, C2, C3, C4 și C5.
E.S. Henri Paul, ambasadorul Republicii Franceze în România, a subliniat că Franța a primit cu mare plăcere oferta de a participa la Bookfest ca invitat de onoare. “Țin să mulțumesc Asociației Editorilor din România pentru această oportunitate și în mod deosebit domnului președinte Grigore Arsene, din partea căruia am primit această invitație și sunt încrezător că participarea Franței la Bookfest va fi un eveniment remarcabil din toate punctele de vedere”, a spus E.S. ambasadorul Henri Paul, în alocuțiunea susținută miercuri, 23 noiembrie 2011, cu prilejul inaugurării standului Ambasadei Franței din cadrul Târgului de carte de învățătură Gaudeamus.
“Ne face o deosebită onoare că putem celebra și în acest fel lunga tradiție culturală care leagă România și Franța și suntem convinși că o astfel de formulă de parteneriat va face ca salonul Bookfest să se mențină în topul celor mai importante manifestări culturale din România”, a declarat Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, organizatorul Salonului Internațional al Cărții.
La Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, va apărea volumul „Victimele inocente şi colaterale ale unui sângeros război cu Rusia” de Liviu Antonesei.
„Recunosc. De obicei, îmi mint cititorii şi, pe cât e posibil, încerc să-i mint frumos. Inventez personaje plecând de la un nas ciudat ori de la mişcarea unui fund de femeie, apoi brodez poveşti în jurul lor după cum îmi aleargă imaginaţia. Şi mereu caut să dau un aer de implacabil, lucrurile nu pot sta decât aşa, de autenticitate. De data aceasta însă, vreau să fiu cât mai onest cu cititorii mei, mi-am propus să smulg personajele direct din realitate şi să încerc să le reconstitui povestea din fapte reale, încercând să-mi limitez cât mai mult imaginaţia.”, a scris Liviu Antonesei.
“Prozatorul Liviu Antonesei e un postmodern pursânge. El readuce fără inhibiţii vocea autorului în text, amestecă abil realitatea cu ficţiunea, „păcăleşte” convenţia literară, asemeni tuturor „meseriaşilor” postmodernişti şi străbunilor lor din secolul al XVIII-lea. Toate acestea pentru a-l readuce mai aproape pe cititor de text, pentru a-l cuceri. Şi, trebuie spus, povestirile lui Antonesei sunt cuceritoare…” (Andrei Bodiu)
Pentru că la sfârşit de an se fac şi se desfac topuri, mulţumim cititorilor care ne apreciază.
Bookiseala.ro a fost desemnat de către Proliteratura ca cel mai bun blog de recenzii. Asta pentru că suntem pro literatură, nu contra ca alţii.
Ovidiu Pecican Aş mai adăuga ceva cu privire la bolovănoasa – şi, altminteri, nedumeritoarea – metaforă împrumutată şi comentată căznit de Gabriel Liiceanu de la Heidegger. Un plus de atenţie faţă de cultura în care s-a format şi se exprimă l-ar fi scutit pe autor de peripluri îndepărtate şi nu tocmai izbutite. Poate tocmai de aceea se obişnuieşte în şcoli să se recomande lectura susţinută şi buna cunoaştere a lucrurilor în cât mai multe privinţe; spre a se scuti redundanţele şi preţiozităşile inutile.
În 1722, Dimitrie Cantemir îşi făcea portretul, în „Cuvânt de închinăciune lui Petru cel Mare“ din Cartea sistemei sau a stării religiei mahomedane, recurgând la o construcţie metaforică în multe privinţe asemănătoare cu – însă
mai izbutită decât – a lui Heidegger. „Am în mine trei lipsuri de aceeaşi fire şi (de)odată născute: cea dintâi arată uscăciunea unui lemn uscat; cea de-a doua poartă greutatea celui mai tare fier; cea de-a treia, uşurinţa şi zborul lesnicios al penei. ş…ţ Cele trei materii, adică lemnul, fierul şi pana, de vor fi asociate în chip meşteşugit de mâna unui artist priceput şi dacă din combinarea acestor trei materii opuse între ele va fi făcută o săgeată, va rezulta un lucru
frumos şi vrednic de mirare cu însuşiri foarte deosebite. în el vedem nemişcarea, greutatea şi uşurinţa; căci lemnul se mişcă foarte repede, fierul zboară în înălţime, iar fulgul înalţă în aer şi în nori corpurile mai grele decât el“. Lancea lui Heidegger ia, la principele cărturar, aspectul unei săgeţi; evident, ca şi la filosoful german, tot una evocată în ordine spirituală, menită să configureze imaginativ inteligenţa şi forţa de penetrare cognitivă. E un pic altceva,
şi, totuşi, cam acelaşi lucru. Să fi stăruit mai puţin pe la alţii şi mai mult pe acasă cu puterea gândului domniei sale,
Gabriel Liiceanu nu ar fi ignorat, poate, această frumoasă paginăcantemiriană care îi putea sluji intenţiile de prefaţator mult mai bine decât opinteala filologică împiedicată în erörtern, Ort şi alte preţiozităţi de inspiraţie teutonică. Dar, la drept vorbind, nimeni – în afara lui Gabriel Liiceanu însuşi – nu are de unde şti dacă ar fi fost într-adevăr astfel. Uneori
iubim lucruri, persoane, idei şi, de ce nu, retorici dincolo de evidenţe, printr-o misterioasă dialectică a empatizării. Datorită acestei eventualităţi, readuc în atenţie – cerînd iertare pentru cei pe care procedura i-ar plictisi – citatul
heideggerian în prezentarea (şi interpretarea) românească a admiratorului şi promotorului
său român.
„La începutul studiului despre Georg Trakl, publicat în 1953 şi intitulat Georg Trakl. Eine Erörterung seines Gedichtes, Heidegger explică cuvintele erörtern şi Ort. Erörtern înseamnă «a trimite într-un loc anume» şi apoi «a lua seama la acel loc», iar Ort înseamnă la origine «vîrful lăncii». Şi Heidegger comentează: «Vîrful este cel în care se adună totul. Locul strînge laolaltă către sine, purtînd în punctul suprem şi extrem. Cel care strînge laolaltă străbate totul şi fiinţează în toate. Locul, cel-ce-strînge-laolaltă, adună la sine, păstrează tot ce a adunat, dar nu ca o capsulă care închide, ci în aşa fel încît el străbate cu lumina şi strălucirea sa ceea ce a strîns laolaltă, eliberîndu-l abia astfel întru esenţa sa».“
Să judecăm acum. Cantemir se exprimă într-o limbă străină, rusa, vorbind despre sine, în timp ce Heidegger vorbeşte despre poezia altcuiva, a lui Georg Trakl. Autenticitatea este garantată în cazul principelui, în timp ce filosoful
german îşi încearcă talentul hermeneutic asupra unui poet îndrăgit; altul, totuşi, decît sine. Cantemir îşi numeşte „lipsuri“ calităţile, semn de modestie şi delicateţe a punerii în pagină.
Heidegger glosează despre un verb, încercînd comentarii în marginea etimologiei acestuia (aride prin forţa lucrurilor). Cantemir simbolizează cele trei calităţi pe care şi le socoteşte caracteristice prin componentele săgeţii: lemnul, fierul şi pana. Heidegger se – şi ne – încurcă în consideraţii referitoare la loc, direcţie, definindu-le într-un mod abuziv, ieşit din matca firescului, drept „cel-ce-strînge-laolaltă“ şi, respectiv, „străbatere a luminii şi strălucirii către esenţă“. Cantemir pariază pe un meşter care şi-a ridicat meşteşugul la rangul de artă pentru a face din cele trei elemente o săgeată. Heidegger socoteşte că, de unde a ajuns,
poate sări cu îndreptăţire suficientă la… fiinţă şi esenţă. Mai modest, dar cu siguranţă mai inspirat
şi mai elegant, Cantemir se mulţumeşte să vadă în săgeata astfel făurită „nemişcarea, greutatea şi uşurinţa“, concepte absolut întemeiat chemate în discuţie, şi aparţinînd în chip legitim cîmpului metaforei sale; avînd, în plus, şi acoperire ştiinţifică în fizica vremii, şi filosofică.
La Heidegger nu mai urmează, pur şi simplu nimic. Grăbit, el a şi epuizat – în salturi imposibil de urmărit în logica lor intrinsecă – registrele şi mizele discursului propriu, de la etimologie, prin teoria locuirii, la ontologie.
La principele rom=n, abia acum urmează frumuseţea poetică, plenitudinea imaginii şi a evocării aferente: căci „lemnul se mişcă foarte repede, fierul zboară în înălţime, iar fulgul înalţă în aer şi în nori corpurile mai grele decît el“.
…Şi toate acestea se produc între doi autori despărţiţi de peste două sute de ani de istorie, unul român şi altul german. Să îmi fie îngăduit ca, în pofida decalajului, şi fără nici un fel de condescendenţă faţă de gînditorul de la începuturile
modernităţii noastre, să îl prefer germanului despre care s-a spus că domină cu statura lui întreg secolul al XX-lea. Aflăm mai multă eleganţă, raţiune, stil şi anvergură, mai mult firesc în metafora construită pe moşia de la Dimitrievka decît în căznita întreprindere a mestrului din Pădurea Neagră. Spun asta fără rezerve, dar şi fără pic de imbold protocronist, căci lectura se poate face – graţie traducerii lui Cantemir în româna actuală – în absenţa elementelor de datare la fel de bine ca şi în prezenţa lor.
Omisiune din lista de lecturi? Chestiune de gust? Cred că în faţa acestor posibilităţi, nu doar statura liiceniană scade, ci şi a unui cortegiu – mare sau mic – de români care caută departe ceea ce pot găsi chiar acasă. Fără concesii.
Timpul, nr 152, 11 noiembrie 2011
Recomandat de bookiseala.roManual de campanie electorală - cu elemente de New Media are toate ingredientele necesare unei campanii de s
