BOOKiseala – Magazin de cărţi 10 Februarie 2012

Cu ocazia celei de-a treia ediţii a Zilei E, sâmbătă, 18 iunie, cele 78 de centre ale Instituto Cervantes, din 44 de ţări de pe cele cinci continente au programat o zi de activităţi culturale – începând cu ora 11.00, când de pe faţada tuturor centrelor va porni „Ploaia de cuvinte“.

La Bucureşti, cei care vor participa la Ziua E vor avea parte, printre altele, de Imagipinta, un concurs de desen pentru copii, o sesiune de bodypainting realizată de artista Magda Pelmus, si o piesă de teatru, La Ratita presumida, jucată de copiii coordonaţi de prof. Gabriela Banu.

La Bucuresti, toată ziua va fi dedicata unui program complet de activităti culturale pentru toate vârstele.

Marţi, 14 iunie 2011, la ora 17:30, în incinta magazinului iStyle - Apple Premium Reseller, din Băneasa Shopping City, editura Meteor Press va lansa cartea lui  Leander Kahney În mintea lui Steve Jobs, apărută recent. Este un volum despre viaţa şi despre creaţia unuia dintre cei mai mari reprezentanţi din domeniul IT. Autorul este, totodată, şi administrator al site-ului Cult of Mac, cândva şi redactor de ştiri al Wired.com. Este de asemenea autorul a două cărţi foarte apreciate: The Cult of Mac şi The Cult of iPod. În calitate de reporter şi de editor, a urmărit evoluţia companiei Apple de peste zece ani. Locuieşte în San Francisco.

Leander Kahney, autorul cărţii În mintea lui Steve Jobs, explorează personalitatea fascinantă a lui Steve pentru a descoperi secretele rezultatelor lui incredibile.

Kahney a extras principiile care îl călăuzesc pe Jobs atunci când lansează produse de mare succes, atrăgându-şi clienţi loiali până la fanatism şi asigurând managementul unora dintre brandurile cele mai puternice din lume. A scris o carte unică, parţial biografie, parţial ghid de leadership, o carte incitantă, pe care o citeşti pe nerăsuflate.

Cartea va fi lansată în prezenţa doamnei Dora Popeneciu, director General iStyle, Apple Premium Reseler şi importator  autorizat Apple în România şi a domnului Florin Iaru, scriitor şi vechi utilizator al calculatoarelor Apple.

Editura Polirom şi Institutul Cultural Român organizează, luni, 23 mai, începând cu ora 18.00, o masă rotundă organizată în capitală, cu ocazia comemorării a 20 de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu. Considerat un expert în gnosticism şi magie renascentistă, fost profesor de istoria religiilor la University of Chicago, prieten şi discipol al lui Mircea Eliade, I.P. Culianu a fost asasinat pe 21 mai 1991, în jurul orei 13.00, într-un grup sanitar al Universităţii din Chicago. Numele ucigaşului,identitatea celor din spatele acestuia, motivele şi circumstanţele asasinatului au rămas până astăzi necunoscute.  Sub formula Eros, magie şi asasinarea profesorului Culianu. DUPA 20 DE ANI, evenimentul încearcă o reluare a contextului, încă nedesluşit, în care a avut loc asasinarea lui I.P. Culianu, precum şi un dosar al receptării “scrierilor ;i ideilor savantului ;i autorului de fic’iune. Masa rotundă, găzduită de Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38), îl are drept amfitrion pe Horia-Roman Patapievici. Participă: Andrei Oişteanu, Gabriela Adameşteanu, Andrei Cornea şi Paul Cernat.

Un vechi colaborator al scriitorului chilian Pablo Neruda, laureat al Premiului Nobel pentru literatura, a declarat ca acesta a fost “asasinat” la ordinul dictatorului Augusto Pinochet, informatie dezmintita insa de Fundatia Neruda, relateaza AFP.

Potrivit versiunii cunoscuta pana in prezent, Neruda a murit pe 23 septembrie 1973, la 69 de ani, in urma unor complicatii ale cancerului de prostata de care suferea, agravat de stres emotional – decesul sau a survenit la doua saptamani dupa lovitura de stat a lui Pinochet, care l-a indepartat de la putere pe Salvador Allende, prietenul scriitorului.

Insa fostul secretar, asistent personal si sofer al lui Neruda, Manuel Araya, a dat asigurari in ultimele zile in, interviurile pe care le-a acordat unor reviste sud-americane, ca Neruda a fost asasinat pentru a se evita ca acesta sa devina, in exil, un puternic opozand al noului regim militar.

“Pinochet a fost asasinul, el a cerut uciderea lui Neruda pentru ca acesta sa nu plece din tara, pentru ca era un intelectual pe care Pinochet nu il dorea ca opozant”, a declarat Araya, in varsta de 65 de ani.

Araya, care s-a aflat langa poet pana in ultimele ore ale vietii sale, a sustinut ca Neruda nu a fost spitalizat in clinica Santa Maria din Santiago, “nu pentru agravarea starii sale de sanatate, ci pentru siguranta sa”, pentru ca era “ingrijorat si stresat” si credea ca noul regim dorea sa il elimine.

Potrivit lui Araya, Neruda i-a marturisit ca este alarmat de o injectie administrata in timpul noptii de un medic. Neruda era asteptat a doua zi, pe 24 septembrie, in Mexic, insa scriitorul a murit in timpul acelei nopti.

Fundatia Pablo Neruda, care administreaza opera si interesele autorului, a respins miercuri teza asasinatului. “Niciun indiciu, nicio dovada de orice natura nu sugereaza ca Pablo Neruda a murit dintr-o alta cauza decat cancerul in stadiu avansat de care suferea. Nu ni se pare rezonabil sa concepi o noua versiune a decesului sau numai in baza opiniei personale a soferului sau,” a precizat Fundatia.

Săptămânalul Uniunii Scriitorilor din România, Revista literar-culturală Luceafărul de dimineaţă a răsplătit şi în acest an autorii care s-au făcut remarcaţi pe parcursul anului trecut, acordându-şi astăzi, 12 mai, deja tradiţionalele premii. În cadrul unei ceremonii somptuoase, Robert Şerban a fost distins cu Premiul pentru poezie, numele său figurând alături de alte şase personalităţi cu prestigiu ale literaturii române: Gabriela Adameşteanu – Premiul Opera Omnia, Constantin Stan – Premiul pentru proză, Adrian G. Romila – Premiul pentru critică şi istorie literară, Sorin Lavric – Premiul pentru eseu, Horia Gârbea – Premiul pentru publicistică şi, nu în ultimul rând, tânărul într-ale literaturii Adrian Buzdugan, care a fost distins cu Premiul pentru debut. Juriul din acest an a fost alcătuit din Gabriel Chifu – vicepreşedinte USR, Dan Cristea – Preşedinte Asociaţia Luceafărul de dimineaţă şi Gelu Negrea – redactor-şef revista Luceafărul de dimineaţă.

Festivitatea a prilejuit, totodată, şi sărbătorirea numărului 1000 al seriei noi a Revistei Luceafărul, săptămânal al Uniunii Scriitorilor înfiinţat în 1958, reapărut în 1990 la iniţiativa scriitorului Laurenţiu Ulici. În format electronic numărul 1000 al Luceafărului a apărut miercuri, 4 mai.

Andrei Ruse, noul coordonator al Reţelei literare, spune că a văzut o idee foarte mişto de promovare a unor titluri pe Book Express, care a prezentat un top 10 al celor mai furate cărţi din Librăria Britanică (sursa: The Guardian) – de unde până acum s-au evaporat misterios nu mai puţin de 9.000 de volume.

Mai mult aici.

Topul celor mai furate cărţi din librăriile româneşti

Volumul Născut în URSS de Vasile Ernu a apărut în limba maghiară, la editura L’Harmattan, în traducerea lui László Noémi, cu titlul Született Szovjetunióban.

Născut în URSS reprezintă debutul lui Vasile Ernu (Polirom, 2006, ediţia a II-a în 2007, ediţia III-a în 2010). Volumul a fost distins cu Premiul pentru debut al României literare şi cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România. Nominalizări: Premiul de debut al revistei Cuvântul, Premiul pentru Roman şi Memorialistică al revistei Observator cultural şi Premiul Opera Prima al Fundaţiei Anonimul.

Volumul a mai apărut recent la editura Akal din Spania, cu titlul Nacido en la URSS (traducere de Corina Tulbure), dar şi la editura Hacca din Italia, în traducerea Annitei Bernacchia, cu titlul Nato in URSS.

De asemenea, Născut în URSS a mai apărut în anul 2007 la editura Ad Marginem din Rusia (traducere de Oleg Panfil) şi în 2009 la  editura KX – Critique & Humanism din Bulgaria (traducere de Stilyan Deyanov).

Cartea este în curs de apariţie la editura Claroscuro din Polonia şi la editura Sulakauri din Georgia.

„Vasile Ernu e tare prin relaxarea şi forţa cu care uneşte şi simetrizează Literatura şi Mesajul.” (Mihai Iovănel)

„Cel mai spectaculos debut al ultimilor ani este, de departe, cel al lui Vasile Ernu.” (Bianca Burţa-Cernat)

„Vasile Ernu îşi permite luxul „iresponsabilităţii”, lux extrem de costisitor într-o cultură de provincie. Îşi permite formularea unei întrebări cu argumentaţie simplă care să neliniştească profund. Zguduirea adevărului „de la sine înţeles” într-un ritm nonşalant, aproape prietenos – aceasta e finalitatea, fără dorinţă emfatică de rezolvare a aporiei. Ernu împrumută aroganţa imperiului uresesist pierdut în istoria sa personală şi o foloseşte exact în sensul contrar pe care-l puseseră la cale propagandiştii războiului rece.” (Costi Rogozanu)

„L-am citit pe Ernu. Acest autor trebuie găsit cu orice preţ şi citit, citit, citit: Must Read! Scrie fără utopism şi ideologii şi mai ales fără ură. Scrie pur şi simplu bine, cu o frumoasă limbă simplă, ironică şi lirică.” (Gherman Sadulaev)

Vasile Ernu este născut în URSS în 1971. Este absolvent al Facultăţii de Filosofie (Universitatea „Al.I.Cuza”, Iaşi, 1996) şi al masterului de Filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff şi redactor asociat al revistei Idea artă+societate. A activat în cadrul Fundaţiei Idea şi Tranzit şi al editurilor Idea şi Polirom. În ultimii ani a ţinut rubrici de opinie în România Liberă şi HotNews, precum şi rubrici permanente la revistele Noua Literatură, Suplimentul de Cultură şi Observator Cultural.

În 2009 publică la editura Polirom volumul Ultimii eretici ai Imperiului, în curs de apariţie la editura Ad Marginem din Rusia şi la editura Hacca din Italia . Volumul a fost nominalizat la Premiul pentru Eseu al revistei Observator cultural (2009)şi a primit Premiul Tiuk! 2009.

Este unul din fondatorii şi coordonatorii proiectului www.criticatac.ro

Vizitaţi şi paginile web ale autorului: www.ernu.ro / www.nascutinurss.ro.

Sorin Ilieşiu: “Solicit cercetarea penală a cetăţenei franceze Laurence Tacou şi a conducerii Casei Binoche şi Giquello din Paris

Eleonora Cioran, soţia fratelui lui Emil Cioran, susţine că documentele care au fost scoase la licitaţie în Paris, pe 7 aprilie, au fost sustrase din casa ei în urmă cu un an. “Laurence Tacou a luat documentele fără ştirea mea”, a declarat Eleonora Cioran la B1 TV. Potrivit acesteia, documentele i-au fost sustrase cu complicitatea unei românce pe nume Gina Puică, cele doua având anul trecut acces in locuinţa sa. Laurence Tacou deţine editura L’Herne şi este fiica lui Constantin Tacou, român care a fondat această editură în Franţa şi care a fost prieten apropiat al lui Emil Cioran.

Potrivit Eleonorei Cioran, după vizita celor două a observat că lipseşte o parte dintre documentele filosofului, inclusiv diploma de bacalaureat a lui Emil Cioran. În ce priveşte licitaţia de la Paris de pe 7 aprilie, cumnata lui Cioran susţine că nu a avut cunoştinţă despre acest eveniment şi că nu a primit niciun ban de pe urma vânzării manuscriselor la licitaţie.

Aceasta a precizat ca ar fi vrut sa dea documentele către Ministerul Culturii, care a şi trimis un evaluator în acest sens, care a stabilit valoarea colecţiei la 100.000 de euro. Ministerul nu a avut, însă, banii să cumpere manuscrisele, a adăugat Eleonora Cioran, citată de B1TV.

În cadrul emisiunii “Evenimentul Zilei” a intervenit şi fiul Eleonorei Cioran, care a declarat că este necesară sesizarea poliţiei în acest caz.

• Eleonora Cioran, intr-un alt interviu: Doamna Tacou a venit la mine în vara anului trecut şi şi-a luat documentele pe care le-a dorit. După un timp, mi-a trimis nişte bani prin poştă

Eleonora Cioran a declarat, însă, într-un alt interviu acordat publicaţiei Evenimentul Zilei, că este prietenă cu Laurence Tacou şi că în vara anului trecut aceasta a luat “documentele pe care le-a dorit”, după care i-a trimis nişte bani prin poştă.

• Sorin Ilieşiu a depus plângere penală la Parchetul General. “Solicit cercetarea penală a cetăţenei franceze Laurence Tacou şi a conducerii Casei Binoche şi Giquello din Paris”

Anul acesta, s-a acordat un singur premiu la Concursul de Debut al Editurii Cartea Românească: la secţiunea Proză. Manuscrisul cîştigător este romanul Poker de Bogdan Coşa. Romanul va fi lansat la Salonul Internaţional de carte Bookfest, care va avea loc în perioada 25-29 mai 2011.

La secţiunile Poezie, Critică/Istorie literară/Eseu şi Teatru, premiul de debut nu s-a acordat.

La concurs au participat 98 de manuscrise, la următoarele secţiuni: Proză – 45 de manuscrise, Poezie – 46 de manuscrise, Critică/istorie literară/eseu – 3 manuscrise, Teatru – 4 manuscrise.

Mădălina Ghiu, redactor-şef al Editurii Cartea Românească

Anul acesta premiul de debut al Editurii Cartea Românească i-a fost decernat lui Bogdan Coşa. Tributar, încă, autobiografismului, romanul Poker conţine germenii de atmosferă, imaginaţie şi stil ai unor viitoare construcţii narative solide. Este evident că a apărut o nouă generaţie literară şi că vom mai auzi de acest autor, născut în 1989.

Bogdan Coşa, cîştigătorul concursului

“Ce e viaţa dacă nu un joc de poker pe mulţi bani?”Aceasta este filosofia unui grup de prieteni care aleg să dribleze convenţiile şi să refuze existenţa banală a cetăţeanului onest – a omului de rînd nemulţumit de ceea ce a devenit, dar prea laş pentru a-şi asuma riscuri, pentru a trăi cu adevărat.

Poker este un roman „minimalist” viu, dinamic, scris cu nerv, dexteritate şi energie. O poveste dramatică de dragoste se proiectează pe fundalul tribulaţiilor cotidiene ale unor tineri rebeli, anticorporatişti, care-şi consumă revolta în trip-uri, incursiuni internautice, aventuri, chefuri stropite cu alcool şi altele asemenea. Referinţele literare şi, în particular, poetice (de la Henry Miller la Ioan Es. Pop) şi coloana sonoră (de la The Doors la Chris Rea), oralitatea inteligentă, bine pusă în pagină, asigură atmosfera unei intrigi pline de autenticitate şi vervă, despre deriva existenţială a unor oameni ce refuză servituţile maturizării. Simţul situaţiilor şi al detaliului concret, rulajul rapid de planuri, uşurinţa surprinderii psihologiilor în mişcare sînt cîteva dintre atuurile literare ale acestui roman „tînăr” – dar vădind maturitate artistică – aflat, oarecum, în descendenţa prozatorilor generaţiei beat. Textul dezvăluie, dincolo de suprafaţa trash, numeroase straturi de adîncime care-i conferă, suplimentar, relief.

BOGDAN COŞA s-a născut pe 24 ianuarie 1989, la Codlea, judeţul Braşov. Absolvent al Facultăţii de Litere (Universitatea Transilvania din Braşov), specializarea Limbă şi Literatură Română – Limbă şi Literatură Engleză, promoţia 2007-2010, în prezent  este masterand al Facultăţii de Litere (Universitatea din Bucureşti), secţia Teoria Literaturii şi Literatură Comparată. Publică articole şi texte literare în revistele Cultura, Tomis, Astra, dar şi în reviste exclusiv online (www.boomlit.com, www.clubliterar.com etc.).

Nu doar românii fură

Cotidianul italian il Giornale a publicat într-o ediţie recentă  un articol prin care este semnalat un caz de plagiat al profesorului Umberto Galimberti, acuzat şi în trecut de acest “viciu intelectual”. Doar că de aceasta dată, autorul copiat este filozoful român Constantin Noica.

Cazul a fost semnalat de un alt român, Costică Brădăţan, profesor la Texas Tech University. Pasajele copiate de către Umberto Galimberti provin dintr-o scriere a lui Noica numită “Şase maladii ale spiritului”. Plagiatul pare a fi dincolo de orice dubiu şi umple o pagină din cartea lui Galimberti, “Orme del sacro”. Interesant este că Galimberti a recenzat lucrarea lui Noica, pentru cotidianul Repubblica, la un an după publicarea cărţii incriminate. Profesorul Brădăţan remarcă ironic această particularitate: “mai întâi plagiem şi apoi recenzăm”.

“O pagină pe zi pentru cultura aromână” este noua iniţiativă a Proiectului Avdhela ce urmăreşte implicarea comunităţii de aromâni din România, dar şi a tuturor celor interesaţi de păstrarea şi valorificarea culturii aromâne, într-un demers de scoatere la lumină şi publicare a operelor celor mai semnificative ale acestei culturi.

Biblioteca culturii aromane www.proiectavdhela.ro este prima bibliotecă virtuală de unde se pot accesa şi descărca gratuit peste 80 de cărţi şi studii din domenii precum: etnologie, istorie, lingvistica, spiritualitate, literatură aromână. Efortul de digitalizare a acestor lucrări, care stau la baza oricăror cercetări despre aromâni presupune transcrierea – pagina cu pagină – a operelor alese spre a fi urcate pe site.