BOOKiseala – Magazin de cărţi 6 Februarie 2012

Vineri, 17 februarie 2012, ora 12.00, la Timişoara, în sala de cenaclu a revistei „Orizont”, va avea loc festivitatea de decernare a Premiului de poezie “Petre Stoica”, ediţia a doua. Laureatul acestui premiu, în 2012, este scriitorul Dorin Tudoran. Evenimentul este organizat de Fundaţia Pax 21 şi Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Timişoara. Primul laureat al acestui premiu, în 2011, a fost poetul şi traducătorul Şerban Foarţă. „Premiul Petre Stoica se acordă, pentru întreaga activitate poetică, scriitorilor de referinţă ai literaturii române, personalităţi care, într-un anumit moment al vieţii, au fost în apropierea poetului şi traducătorului Petre Stoica”, a declarat prof. univ. dr. Petru Ştefea, preşedinte al Fundaţiei Pax, informează Agenţia de carte.

Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945, Timişoara). Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti. Este director al programului Democracy Fellows la World Learning, Washington, DC, Statele Unite. În anul 2009 i s-a decernat Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia.

Cărţi de poezie: Mic tratat de glorie (1973), Cântec de trecut Akheronul (1975), O zi în natură (1977), Uneori, plutirea (1977), Respiraţie artificială (1978), Pasaj de pietoni (1978), Semne particulare (antologie, 1979), De bună voie, autobiografia mea (1986), Ultimul turnir (antologie, 1992), Optional Future (1988), Viitorul Facultativ/Optional Future (1999), Tânărul Ulise (antologie, Polirom, 2000).

Cărţi de publicistică: Martori oculari (în colaborare cu Eugen Seceleanu, 1976), Biografia debuturilor(1978), Nostalgii intacte (1982), Adaptarea la realitate (1982), Frost or Fear? On the Condition of the Romanian Intellectual (traducere şi prefaţă de Vladimir Tismaneanu, 1988), Onoarea de a înţelege (antologie, 1998), Kakistokratia (1998), Absurdistan. O tragedie cu ieşire la mare (Polirom, 2006).

Cele mai recente cărţi publicate: Eu, fiul lor. Dosar de securitate (Polirom, colecţia „Document”, 2010) şi Pisicuţ (Somnografii) – Editura Paralela 45, seria „Premiul Eminescu, Opera Omnia”, 2011.

Oceanul e fratele meu este o antologie de texte inedite, care conţine, printre altele, aşa-numitul „roman pierdut” al lui Jack Kerouac, prima sa scriere de anvergură, descoperită recent printre hîrtiile personale ale autorului.

Volumul mai include primele texte în proză şi dramatice ale lui Kerouac, un jurnal inedit din anii de colegiu, precum şi corespondenţa sa cu un prieten din adolescenţă, Sebastian Sampas, ce dezvăluie istoria unui grup literar numit Prometeicii şi aduce informaţii inedite despre perioada de formare şi maturizare intelectuală a prozatorului american.

Din paginile cărţii se degajă un idealism şi un avînt adolescentin cuceritor, ce capătă o notă tragică în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Iar pentru cititorii pasionaţi ai autorului beat şi pentru cei interesaţi de evoluţia sa acest volum este un instrument indispensabil, căci dezvăluie începuturile carierei scriitoriceşti a lui Jack Kerouac.

Cartea apare în traducerea lui Ciprian Siulea.

„Adevărata valoare a Oceanului stă în a arăta că autorul lui n-a răsărit, precum iepurele din pălărie, în persoana regelui beatnicilor, ci a evoluat, a crescut, s-a maturizat şi, aşa cum se întîmplă oricărui scriitor adevărat, a păcătuit în faţa muzei sale.” (The Independent)

„Ca şi Jack Kerouac, protagonistul romanului, Wesley Martin, lasă în urmă o facultate neterminată. Kerouac spune despre el că: «iubeşte oceanul cu o dragoste bolnavă, stranie, oceanul e fratele lui şi suflarea lui în cuvinte». Dimpotrivă, un alt personaj, Everhart, «fuge de lume, dar găseşte în ocean o nemaipomenită solitudine». Cei doi hălăduiesc prin carte ciorovăindu-se, bîndu-şi minţile şi gîndindu-se la singurătate: nici Kerouac n-ar fi făcut altceva.” (The Guardian)

Jack Kerouac (Jean-Louis Lebris de Kerouac, 1922-1969) s-a născut în Lowell, Massachusetts, într-o familie canadiano-franceză. La terminarea liceului obţine o bursă la Universitatea Columbia şi pleacă la New York împreună cu toată familia, dar în scurtă vreme îşi întrerupe studiile şi se înrolează în armată. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial viitorul scriitor este lăsat la vatră, considerîndu-se că ar avea un comportament schizoid.
Lucrează o perioadă în Marina Comercială, apoi porneşte într-un şir de călătorii în Statele Unite şi Mexic, schimbînd o mulţime de slujbe dintre cele mai diverse (pădurar, muncitor la căile ferate etc.).
Primul său roman, The Town and the City, apare în 1950. Ulterior Kerouac îşi va elabora un stil narativ spontan, brut, nefinisat, al cărui rezultat a fost romanul On the Road (Pe drum, 1957; Polirom, 2003, 2009, 2012). Incluzînd numeroase elemente autobiografice, cartea a atras atenţia asupra unui mod de viaţă specific, pe care prozatorul şi poetul american, alături de Allen Ginsberg, William S. Burroughs şi alţi prestigioşi scriitori din bine-cunoscuta „generaţie beat“, l-a transformat într-o marcă a unei epoci.
Printre cărţile publicate ulterior de Jack Kerouac şi care surprind aceeaşi lume a libertăţii şi extazului mistic, a muzicii şi sărăciei, opusă unei societăţi convenţionale, obositoare şi lipsită de vitalitate, se numără The Dharma Bums (Vagabonzii Dharma, 1958; Polirom, 2009), Tristessa (1960), Big Sur (1962), Visions of Gerard (1963).
După moartea sa au mai fost publicate cîteva volume reprezentative, dar rămase în manuscris, printre care And the Hippos Were Boiled in Their Tanks, scris în 1945 împreună cu William S. Burroughs şi apărut în 2008 (Şi hipopotamii au fiert în bazinul lor, Polirom, 2009), şi The Sea Is My Brother (Oceanul e fratele meu), scris în 1942.

Lectura, cărţile ALL şi voluntariatul au acum un nou nume: vALLuntar (a se citi voluntar ).

Ce este vALLuntar? Este o campanie online prin care  Grupul Editorial ALL îşi propune să încurajăm lectura şi voluntariatul. O echipă de angajaţi ALL va face voluntariat în schimbul…lecturii.

În perioada 24 ianuarie – 16 martie editura va pune gratuit la dispoziţia bloggerilor orice carte de pe www.all.ro. Ei trebuie să o citească şi să îşi scrie părerea despre carte pe blogul personal. Fiecare recenzie valorează 15 minute de voluntariat ce va fi realizat de către echipa ALL pentru un centru ales de bloggeri. Fiecare comentariu referitor la carte sau la campanie, dat la postul cu recenzia, adaugă încă 3 minute de lucru.

“vALLuntar este o campanie prin care vrem să promovăm lectura şi voluntariatul şi prin care încercăm să ne apropiem de cititori. Nu spunem că vom schimba lumea, că datorită nouă şi voluntariatului nostru lumea va deveni un loc mai bun, mai sigur sau mai frumos. Doar că orice schimbare începe cu noi înşine. Iar aici, la Grupul Editorial ALL, suntem dispuşi să facem mai întâi în noi înşine această schimbare, ca ea să se poată reflecta ulterior şi în comunitate.

Ce va rămâne la sfârşit? Nişte cărţi citite, nişte copii zâmbind, nişte copaci plantaţi si un imens sentiment de linişte interioară, de bine şi de bucurie”, a declarat vicepreşedintele Grupului Editorial ALL, Mario Demezzo, care are o experienţă de opt ani ca fundraiser.

Voluntariatul îl vom face în perioada 26 martie – 8 iunie în centrele alese de primii trei bloggeri care adună, prin posturi şi comentarii, cele mai multe minute de lucru.

Mai multe despre campanie şi despre cum puteţi participa găsiţi aici.

Bookiseala.ro este partener media.

Poetul Gelu Vlaşin a fost decorat de şeful statului. Traian Băsescu l-a făcut Cavaler al Ordinului Meritul Cultural. Cu această decoraţie în piept, la înmormântare,  se va bucura de şapte salve în chip de ultim salut. Titlul de cavaler este similar cu cel de căpitan, conform Legii 24/2000. Cu aceiaşi decoraţie a mai fost onorat şi Mircea Cărtărescu.

1. Larry Watts – Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România Editura RAO

Deşi România era bine-cunoscută pentru politica sa neconformistă din cadrul Blocului Sovietic, doar câţiva observatori din afară şi-au dat seama de gradul de animozitate pe care aceasta îl stârnea în cadrul URSS şi al altor aliaţi din cadrul Pactului de la Varşovia sau de cauzele punctuale ale acestei animozităţi. În anii 1980, mulţi analişti occidentali începuseră să pună la îndoială faptul că aparentele conflicte cu Moscova şi loialiştii sovietici erau reale.

2. Doina Uricariu – Maxilarul inferior. 2 volume Editura Polirom

Prin Maxilarul inferior, Doina Uricariu introduce “obiectivitatea memoriei” în publicistica actuală, dacă este permisă antonimia termenilor. Un titlu dur, o călătorie printre destine, epoci, suveranităţi, cu un interlocutor regal, Ana de România, care-i facilitează construcţia unui Almanah Gotta, al familiilor domnitoare europene, ca un scenariu de film.

3. Pachet Academia vampirilor. 6 volume Editura Leda

De când compania cinematografică Preger Entertainment a achiziţionat drepturile  pentru ecranizarea seriiei ACADEMIA VAMPIRILOR de Richelle Mead – un bestseller New York Times, interesul pentru seria de volume a crescut imens.

Read the rest of this page »

Pentru că la sfârşit de an se fac şi se desfac topuri, mulţumim cititorilor care ne apreciază.

Bookiseala.ro a fost desemnat de către Proliteratura ca cel mai bun blog de recenzii. Asta pentru că suntem pro literatură, nu contra ca alţii.

Acum, când se va trage cortina competiţiei interne de rugby prin finala Cupei României la rugby, iar Roşia Montană Gold Corporation de la Alba-Iulia şi FRR se pregătesc de centenariu, nu pot să nu-l amintesc pe tânărul absolvent al Facultăţii de Mine din anii ‘40, Şerban Ghica. Rugbist român care debuta în prima ligă la 15 ani, în naţionala României la 17, juca la Burmingam la 19, iar la 24 devenea preşedintele Federaţiei române. Doar bolşevismul i-a tăiat “aripii” stângi dreptul la zbor. Mai mult pe ww.evz.ro

Istanbul realizează un dublu portret, al autorului în tinereţe şi al oraşului văzut prin prisma amintirilor sale de o uimitoare claritate, dar şi a mărturiilor scriitorilor şi artiştilor care i-au marcat începuturile evoluţiei spirituale.

Dedicată tatălui său, Gunduz Pamuk, cartea împleteşte într-o manieră originală două poveşti la fel de sinuoase şi de cuceritoare: cea a primei jumătăţi din viata scriitorului şi cea a oraşului în care s-a născut şi pe care îl cunoaşte mai bine ca nimeni altul. În vastele apartamente ale familiei Pamuk, intesate de urmele unei bunastări în declin, se fac simţite aceeaşi încleştare între vechi şi nou, aceeaşi melancolie şi aceeaşi criza identitară ca şi pe străzile Istanbulului, odinioară capitala puternicului Imperiu Otoman, unde vestigiile unei glorii de mult apuse cedează încet-încet locul imenselor clădiri de locuinţe şi centre comerciale.

Istanbul realizează un dublu portret, al autorului în tinereţe şi al oraşului văzut prin prisma amintirilor sale de o uimitoare claritate, dar şi a mărturiilor scriitorilor şi artiştilor care i-au marcat începuturile evoluţiei spirituale.

„Pentru a înţelege mai bine această atmosferă în alb-negru ce accentuează sentimentul de melancolie, care rămâne inseparabil de oraş şi care este mereu readus în actualitate, căci este împărtăşit de toţi istanbulezii ca un destin, trebuie să vii la Istanbul cu avionul, dintr-un oraş occidental înstărit, şi să te pierzi îndată după aceea pe străzile aglomerate, sau să te duci într-o zi de iarnă pe podul Galata – inima oraşului – şi să vezi puhoaiele de oameni care trec pe acolo, în haine a căror culoare nu se poate distinge niciodată, şterse, gri, de culoarea umbrei”, mărturiseşte Orhan Pamuk.

Volumul Istanbul apare în traducerea de excepţie a Luminiţei Munteanu, informează comunicatul editurii.

Orhan Pamuk, una dintre cele mai puternice voci ale literaturii turce contemporane, a publicat  până acum opt romane, care s-au bucurat de un succes răsunător, fiind traduse în peste cincizeci de limbi. În anul 2006 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură. În prezent este profesor de literatura comparată şi creative writing la Universitatea Columbia din New York. La Editura Polirom au apărut romanele: Muzeul inocenţei (2010), Viaţa cea nouă (2011), Mă numesc Roşu (2011) şi Cartea neagră (2011).

„Diferenta dintre cel caruia-i place sa se viseze neincetat Napoleon si cel care se crede Napoleon este diferenta dintre visatorul fericit si schizofrenicul nefericit. Il inteleg foarte bine pe «schizofrenicul» care nu poate trai fara a visa la o alta lume, fara a adopta o alta personalitate, dar mi-e mila si (in taina) ii desconsider pe adevaratii schizofrenici pentru ca ramin prizonierii celei de-a doua lumi, pentru ca nu au o lume a «originalului», fericita si sigura, la care sa poata reveni.”, spune Orhan Pamuk.

Printre poeţii buni, întruniţi în „Cercul literar semiclandestin” (Arcadie Suceveanu) din Cernăuţii anilor şaptezeci, descoperim un poet cu scris curat ca un spic de grâu: Simion Gociu.

Poetul, prozatorul, ziaristul Simion Gociu s-a născut în bătrâna Molniţă, de pe malurile Prutului, la 1 septembrie 1948. Este membru al Uniunilor scriitorilor din România, Moldova şi Ucraina, absolvent al secţiei de filologie română a Universităţii din Cernăuţi (1972), autor al volumelor de poezie: Sărutul spicelor, La ţărmure de suflet, Oul gastronomic, Lacrima toamnei şi Bună dimineaţă, septembrie!.

Despre universul liric al poetului au scris mai mulţi critici şi poeţi. Vasile Tărâţeanu, în prefaţă la Oul gastronomic, face următoarea remarcă: ”fabulele şi epigramele din această plachetă demonstrează că autorul lor ştie să surprindă grotescul unor situaţii ridicole (…), să moralizeze, să deturneze sensul cuvintelor, să fie incisiv”. În eseul „Un «eu visător»: Simion Gociu” în antologia sa Poeţi din Bucovina, criticul literar Adrian Dinu Rachieru observă că versul poetului „e un vers cantabil, pe un ton de tristă baladă”.

Simion Gociu e un poet intrat deja în conştiinţa cititorilor din nordul Bucovinei. Despre el, în şcoală, au auzit copii, ba unii chiar l-au citit. Laurii săi de scriitor i-au strălucit şi mai mult când toată lumea i-a văzut contribuţia la înfiinţarea Şcolii numărul 29 din Cernăuţi (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herţa” pentru compatrioţii din ţinutul său natal, a săptămânalului „Concordia” pentru românii din Ucraina, a revistei pentru copii „Făgurel” etc.

Ca poet bucovinean, Simion Gociu a scris şi mai are de scris despre multe lucruri interesante şi profunde din lumea satului în care, cum observă marele Blaga, s-a născut veşnicia. Şi dacă, în cartea sa consacrată literelor române din Cernăuţi, critirul Ştefan Hostiuc îl numeşte poet rustic, acesta nu poate fi un calificativ de ocară, pentru că poezia unui poet rustic cum e Simion Gociu are toate şansele să se menţină în timp atât cât durează satul: o veşnicie.

Poetul întotdeauna a fost aproape de acele frumuseţi ale naturii pe care Dumnezeu i le-a dăruit ţăranului în cele patru anotimpuri. Această legătură între poezie şi natură este comentată pe larg de Ştefan Hostiuc în volumul său de eseuri Scriitori români din Nordul Bucovinei. În analizele sale, destul de exigente, criticul scoate în evidenţă legătura romantică dintre poezie şi toamnă, destul de vizibilă în lirica lui Simion Gociu, mai ales, în volumul-sinteză Buna dimineaţă, septembrie (Cernăuţi, Editura „Zoloty lytavry”, 2004).

În lirica lui Simion Gociu se mai întrevăd şi umbre ale altor poeţi. Însă prin exerciţiul scrisului, poetul depăşeşte faza influenţelor, creându-şi un stil propriu, cu o tonalitate specifică a versurilor. O undă expresionistă a încercat, la un moment dat, să pătrundă în poezia lui Gociu, dar fără mari şanse de succes, pentru că, opinează criticul Hostiuc, „a întâlnit în cale o prea îngustă portiţă”. Practic, e imposibil să inventezi ceva cu totul şi cu totul nou. O casă, spre exemplu, poate fi construită pe acelaşi loc pe care s-au mai construit şi altele înainte. Poezia lui Gociu e ca o casă nouă construită pe un teren moştenit de la străbuni.

Pentru copii, poezia sa e dulce ca bomboanele primite de la bunici. Nu se plictisesc citind-o. E liniştită ca valurile Prutului pe timp de vară. E uşoară ca un zbor de porumbel în văzduhul primăverii. De aceea, cu uşurinţă intri în lumea ei ficţională. Pe de altă parte, este matură ca toamna. Creatorul intră frecvent în dialog cu acest anotimp, eroul liric înaintând cu încredere „prin arterele anilor/ spre ţărmul celălalt”. Aici, „în clopotul cosmic/ dintre cele două/ puncte cardinale”(Bună dimineaţa, septembrie!), va întâlni roua, un alt simbol-cheie al poeziei sale. Aici, în singurătatea sa regală, va descoperi logosul din care descinde: „Coboram din cuvinte / să mă găsesc pe mine însumi / întru a mă cunoaşte.// Semănam cu un rege / părăsit de oşteni” (Singur).

În majoritatea versurilor sale însă poetul nu e singur. Îl vedem mereu cu poezia la braţ:   ”Într-o linişte superbă / stau de vorbă cu scânteia / ce-ar aprinde într-o clipă / infinitul / Carnea mea / pe loc devine / străvezie / Invizibil ca şi timpul / care curge-n univers, / îmi urc sângele-n caleaşca / unei stele / şi mă plimb prin Veşnicia / retezată de un vers”(Linişti).

De multe ori, pornit în căutarea sinelui, el descoperă, „pe calea iubirii”, „rodul seminţei” din care a purces (Dialog imaginar în ţara de rouă a sufletului). Imaginea tăcerii zămislitoare revine mereu în poezie, rodul zămislirii nedorindu-se a fi ceva sacru ( un „templu de adevăr”), ci mai curând un „fruct” ce ar putea fi rup de un copil (Cercat de vis).

Ramul şi frunza, dar şi altele mici splendori ale naturii, ajung, în unele compuneri lirice ale poetului nostru, să îndeplinească funcţia de laitmotiv. Eroul liric „alunecă pe marginea frunzei desprinse din dud”, ca „într-un sfârşit de baladă” (Pe marginea frunzei). Din nou avem de a face cu un erou liric nu chiar atât de simplu pe cât pare. În general, lumea frumoasă şi urâtă, tristă şi veselă, a poeziei lui Simion Gociu nu te lasă indiferent, ci te pune pe gânduri: ”Pururi / lumina ce ne înconjoară / rămâne de taină; / trec fluturii prin ea / ca nişte ispite / uşoare; / cerbii coboară din codri / să-i pască iarba dorinţei; / cucul / vinde ani cuiva / şi aşteaptă să vadă / ce-o zice lumina; / izvorul, de vise adânci rourat, / într-o rază-şi răneşte / oglinda; / greierul umblă / prin cântec / şi nu poate găsi / începutul acestei / lumi. / Numai cicoarea, / alături, / iat-o, de-a pururi / păstrându-i hotarul / neîntinat” (Alături, cicoarea)

În universul liric al lui Simion Gociu totul e posibil, pentru că povestea imaginaţiei murmură neîntrerupt ca un izvor veşnic, ţâşnind la suprafaţa versului. Aici, „ziua are pleoape de frunze”(Prin aerul...), iar „păsările cerului / trag pe chipul zilei / ceaţa…” (Dimineaţa secerişului). Aici, „în straturile adânci de var, / (…) timpul se deşteaptă iar”(Graiul de Bunavestire). Aici, „se călătoresc iluzii / lăsând pălămida” în timp ce „la porţi uitate, duzii / îngroaşă omida” (Decor).

Simion Gociu şi-a clădit lirica, indiferent de felul timpului de afară – ploios sau însorit, guvernat de fulgi sau de ghiocei – cărămidă cu cărămidă, înţelegând să fie un ziditor temerar de poezie.

Grigore Gherman

Semnat de ASR Principele Radu al României, albumul este o prezentare amplă a vieţii Familiei Regale, aşa cum se desfăşoară ea pe parcursul unui an întreg, în fiecare anotimp, cu ocazia fiecărei sărbători sau vizite oficiale, dar şi în momentele de zi cu zi.

Lansată în preajma celei de-a 90-a aniversări a Regelui Mihai I, care va fi sărbătorită pe 25 octombrie, cartea a fost gândită ca un omagiu adus Majestăţii Sale, fiind al doilea proiect de acest gen realizat în această toamnă de editura Curtea Veche şi Casa Regală a României, după lansarea CD-ului cu volum Muzica Regelui.

ASR Principele Radu al României scrie într-un stil cald şi apropiat, volumul având astfel nu numai valoare documentară şi istorică, ci şi un stil accesibil şi uşor de parcurs. Anul Regelui dovedeşte între coperţile sale că Familia Regală nu numai că nu a stat în loc, ci dimpotrivă, este foarte actuală şi prezentă în vieţile noastre şi în istoria de zi cu zi a României.

Anul Regelui este structurat în patru capitole care poartă numele anotimpurilor şi în care puteţi descoperi cum se desfăşoară un an în Familia Regală, care sunt preocupările Regelui Mihai I şi care sunt activităţile în care Majestatea Sa este implicat. În tot acest timp, textul este completat de fotografii inspirate, unele recente, altele mai vechi, din arhiva Familiei Regale.

Albumul încearcă să dărâme barierele de protocol şi rigoare impuse de statutul regal şi să arate lumea ascunsă între copertine şi perdele grele. Cartea răspunde curiozităţii oricărui om care doreşte să afle mai multe despre Familia Regală. Sunt descrise în amănunt diferitele evenimente la care iau parte membri ai Familiei Regale a României, de la vizite externe, oficiale sau nu, până la întâlniri economice sau de lucru, de la jubilee, aniversări şi ceremonii, la momente intime, petrecute între prieteni şi rude. În finalul cărţii există şi câteva secţiuni de interes pentru publicul larg, precum un arbore genealogic, o listă a persoanelor care au primit decoraţii regale sau o prezentare amănunţită a etichetei ce se cuvine a fi respectată în prezenţa membrilor Familiei Regale a României.

Sku: HSZSZHSS

Zona livrare A