“Dumnezeu n-a creat universul”, zice savantul Hawking în ultima sa carte
Eminentul fizician Stephen Hawking susţine în noua sa carte “The Grand Design” că celebrul “Big Bang” a fost o consecinţă inevitabilă a legilor fizicii. Împreună cu Leonard Mlodinow, coautorul cărţii, Hawking susţine că o serie nouă de teorii îl fac pe “Creator, redundant”.
“Pentru că există o lege precum cea a gravitaţiei, universul se poate crea pe sine din nimic. Prezenţa acţiunilor spontane demonstrează de ce noi existăm, de ce există ceva decât nimic, de ce există universul,” scrie Hawking.
“Nu este necesar să invoci Dumnezeirea pentru a interpreta o presupoziţie sau să explici mersul Universului”.
Stephen Hawking, în vârstă de 68 de ani, şi-a câştigat prestigiul global odată cu apariţia cărţii “A brief History of time”, care a apărut şi la noi, la editura Humanitas, sub titlul Scurta istorie a lumii. Prin această lucrare reinterpretează originea universului, istoria renumitelor găuri negre şi gravitaţia cuantică.
Din 1974 până în prezent, savantul lucrează cu scopul declarat de a uni două teorii, edificii de boltă a ştiinţei, Teoria relativităţii a lui Albert Einstein cu Teoria fizicii quantice, care acoperă particulele subatomice.
El obişnuia să spună că legile fizicii sunt simple şi de aceea nu e necesat să crezi că Dumnezeu a intervenit în Big Bang. Acum şi-a revizuit afirmaţia, conform relatărilor din presa britanică.
Paul Celan. Dimensiunea românească este deopotrivă una monografică şi una de memorii. Amintindu-şi câteva momente-cheie din anii 1946–47, când pe el şi pe Paul Celan i-a legat o strânsă prietenie la Bucureşti, apoi revederea lor după două decenii la Paris, Petre Solomon îl şi introduce şi-l explică pe poetul german de origine bucovineană, care a scris şi în limba română şi a adoptat, în a doua parte a vieţii, limba franceză. Paul Celan este prezentat ca o personalitate complexă, puternic marcat de episoadele tragice ale vieţii sale – dispariţia părinţilor în holocaustul evreiesc, propria lui trecere printr-un lagăr de muncă, autoexilul în România, apoi la Viena şi la Paris, conflictul său cu antisemitismul mişcărilor neofasciste europene din anii 1950–60, acuzaţia samavolnică de plagiat şi boala de nervi care l-a determinat să se arunce în Sena în 1970, înainte de a fi împlinit 50 de ani. Cartea pune accentul pe cei doi ani şi jumătate petrecuţi de Paul Celan în România, o perioadă de relativă linişte creatoare pentru el.
Cui îi era dor de scrierile lui Iris Murdoch, prin Maşina de iubit, cea sacră şi profană se poate delecta din nou. Acţiunea romanului se desfăşoară în jurul personajului Montague Small, un scriitor de romane politiste, rămas neconsolat dupa moartea sotiei sale, a carei fidelitate rămâne sub semnul întrebării. Small îşi detestă scrierile, iar orice încercare de a‑şi găsi o ocupaţie acaparanta eşuează, în afara unui interes tot mai viu faţă de dificultăţile cu care se confruntă vecinul său, Blaise Gavender, psihoterapeut amator, şi faţă de soţia acestuia. Treptat, Gavender ajunge să‑l obsedeze tot mai mult, căci pare să ducă o viaţă dublă, împărţindu‑se între familia sa „legitimă” – soţia şi fiul său adolescent – şi existenta alături de amantă şi celălalt fiu. Incapabil să decidă la ce anume este dispus să renunţe, Blaise va permite acestei situaţii ambigue să afecteze iremediabil vieţile tuturor celor implicaţi.
Sunt o bestie. O bestie. Nu chiar un lup sau un urs, o gorilă sau un câine, ci o creatură nouă, oribilă, bipedă cu colţi şi gheare şi păr peste tot. Sunt un monstru. Credeţi că vorbesc de basme? În nici un caz. Totul se întâmplă în New York. Acum. Nu este o diformitate, nu este o boală. Şi voi rămâne aşa pentru totdeauna, distrus, dacă nu reuşesc să rup vraja. Da, vraja, vraja pe care vrăjitoarea din clasa de engleză a aruncat-o asupra mea. De ce m-a transformat într-o bestie care se ascunde ziua şi bântuie noaptea? Am să vă spun. O să vă spun cum am fost Kyle Kingsbury, tipul care şi-ar fi dorit oricine să fie, cu bani, arătos, viaţă perfectă. Şi o să vă mai spun şi cum am devenit…o bestie.
Această carte se constituie într-un ghid ilustrat al curentelor sau …ismelor care au modelat moda occidentală din secolul al XVII-lea până în prezent. Curentele cuprind perioade diverse, de la rococo şi romantism, trecând prin orientalism, dandy-ism, prerafaelism, modernism, hollywoodism, minimalism şi glam, la grunge şi utilitarism. Este modul ideal de a ne familiariza cu fascinanta lume a modei, mai ales cu curentele secolulului XX şi ale începutului de secol XXI. Fiecare curent este prezentat pe două pagini, în care acesta este descris pe scurt; ne este prezentată o listă de designeri cheie care au activat în cadrul acelui curent; o listă de cuvinte-cheie asociate cu el; o definiţie; una sau două fotografii cu ţinute reprezentative; sugestii privind locul în care puteţi vedea exemple de ţinute aparţinând curentului respectiv; şi o listă de alte curente care au caracteristici similare sau opuse. Per total, aceasta este o carte de referinţă, obligatorie pentru cei interesaţi de modă şi de curentele acesteia.
Aura Imbarus, o profesoară din Sibiu, emigrată la Los Angeles, publică un roman autobiografic: “Out of the Transylvania Night”, cu o structură complexă, în care miturile se interconectează cu tirania, pofta de libertate, dragostea şi nemărginitul dorinţelor umane. Pe copertă se poate remarca uşor zâmbetul specific al clădirilor din oraşul cultural european Sibiu şi un mic text semnat Nadia Comăneci: “Curajul Aurei arată cât de mult suntem dispuşi, noi toţi, să acordăm dorinţelor noastre de libertate, speranţelor şi afirmării identităţii”.
-interviu cu Radu Aldulescu, singurul scriitor român care trăieşte doar din scris -
Devastator de frumoasă, devastator de lipsită de scrupule, Mata Hari şi-a pus întreaga putere de seducţie în slujba informaţiilor secrete. Şi, în 1917, aceeaşi devastatoare femeie a fost arestată, judecată şi executată pentru spionaj, sub acuzaţia că ar fi responsabilă pentru moartea a cincizeci de mii de soldaţi francezi. Cu certitudine vorbea mai multe limbi străine, a călătorit enorm şi a fost amanta multor ofiţeri de rang înalt, oficiali guvernamentali şi chiar a ministrului francez de război, dar pentru totdeauna va rămâne întrebarea: a fost cu adevărat vinovată de spionaj? Cum a reuşit Margaretha Zelle, o simplă profesoară olandeză, să devină Mata Hari, un simbol al sexualităţii?
Când am pornit să traversez Siberia am luat în calcul toate accidentele posibile, dar nu şi faptul că voi ajunge în închisoare, acuzat de „furnizare de false informaţii teroriste”. Cea mai hilară teorie legată de detenţia mea la Moscova şi Vladimir este că în acest timp aş fi fost antrenat de către serviciile secrete ruseşti. Adevărul este că ceea ce s-a întâmplat a fost atât de straniu, încât şi eu am fost convins că este cu totul altceva decât o detenţie obişnuită. Tot ceea ce am relatat în această carte este exact ceea ce mi-am amintit. Şi chiar dacă a fost cea mai neplăcută experienţă a vieţii mele, sper să fie o lectură uşoară şi amuzantă. (WALTER GHIDIBACA)
Cunoscuta scriitoare franceză de proză erotică, Virginie Despentes, vrea să producă un film Blockbuster porno la Hollywood. Un film de mare succes, dezvăluie publicaţia Spring Guide. Până acum cel mai cunoscut film de acest gen a fost Titanic (1998), regizat de James Cameron. Termenul provine din limbajul militar: în engleză buster inseamna “tip, individ atotdistrugător”, block inseamna “butuc, bloc”, dar si o bombă aruncată din avion.
Un bărbat fragil, înfăşurat în khadi, zâmbeşte mulţimii. Fraţii săi indieni au venit să-l aclame, pe el, cel care le-a promis să îngenuncheze Imperiul Britanic prin nonviolenţă. Destinul unui întreg popor este în mâinile lui. Mahatma Gandhi este pe cale să intre în istorie.
NUVELIST,
sînt incompetent în alimentarea locomotivelor;
sînt incompetent în eternitatea fotosintezei;
sînt incompetent în speologie;
sînt incompetent în cultivarea bujorilor;
sînt incompetent în a înţelege o bujie;
sînt incompe
