Alexandru Cristian – Norman Manea. Romancierul anatomist al comunismului

Scriitorul se naşte ca un refuz al limitării, spune Norman Manea. Literatura lui Norman Manea este o literatură a descrierii duplicităţii, falsităţii, ipocriziei societăţii totalitare indiferent de tipul de societate, comunistă sau fascistă. Norman Manea este un scriitor total al literaturii estului, un reprezentant de seamă al literaturii române contemporane. În scrierile sale sunt abordate mari teme ale umanităţii; libertatea, curajul, credinţa, creaţia. Societatea comunistă românească a fost o societate caracterizată de un burlesc ieşit din comun. Specificul balcanic şi-a spus cuvântul şi în anii în care totul era dirijat de la centru. Cei care îşi jucau rolul pe scena acestei societăţi erau clovni, bufoni, comedianţi stradali şi clasa muncitoare. Primii erau elita comunistă ceilalţi cei care produceau, oameni ai muncii cum se spunea pe vremuri. În ultimul deceniu al comunismului românesc s-a născut clovnocraţia, conducerea deplină a unor saltîmbaci inculţi dar cu pretenţii de lideri mondiali având în frunte un conducător rupt de realitatea istorică. Această clovnocraţie este minuţios radiografiată de opera lui Norman Manea, un scriitor binecuvântat cu o rară calitate aceea de fin psiholog şi scrutător în abisurile fiinţei omeneşti. La prima lectură scrierile lui Norman Manea pare de neînţeles, fantasmagorice şi pline de metafore himerice. Aceste scrieri aprofundate ne relevă absurdul societăţii comuniste şi faptul  că marele scriitor român a descris cu sintagme ale absurdului  visul destrămat al comunismului românesc. Din opera sa înţelegem societatea noastră ca o societate pierdută fără un solid ghid moral şi fără o ancoră în realitate. O societate care pluteşte într-un eter incert. Circul acestei societăţi, burlescul acestei societăţi este descris admirabil de Norman Manea prin metafore, epitete şi comparaţii halucinante. De fapt halucinant este faptul că istoria noastră a trecut printr-o astfel de perioadă. Scufundarea în lectura operei lui Norman Manea ne dă impresia că acest popor a fost de-a dreptul vrăjit de spectacolele ieftine ale unui circ compuşi...

Interviu BOOKiseala.ro cu Larry Watts: „Am dat de perete cu uşa secretelor, dar mai sunt multe încăperi şi coridoare întunecate”

Pacepa – agent KGB Cum se explică succesul cărţii lui Larry Watts? Într-adevăr, lucrarea istoricului american Larry Watts, “Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”, apărută anul trecut la Editura Rao, a depăşit aşteptările editorului şi observatorilor de specialitate: cinci ediţii la rând, în mai puţin de un an! Ceea ce o situează deja în vârful topului celor mai bine vândute cărţi din România. Prezentată la lansările din Capitală şi din ţară de nume prestigioase, de la academicienii Dinu C. Giurescu şi Florin Constantiniu la actualul director al SRI, George Maior şi fostul şef al SIE, Ioan Talpes – care se va afla şi la lansarea de la Timişoara -, cartea nu a beneficiat totuşi şi de recenzii în presa “mare,” pe măsura interesului cititorilor români. Mai precis, a fost masiv ignorată de presa centrala şi de ziariştii de toate calibrele care o populează. Cu câteva exceptii notabile, cum ar fi Monica Ghiurco de la TVR, Ion Cristoiu de la B1 şi Stelian Ţurlea din fosta echipă „Lumea”. comandă aici! Ceea ce relevă, din nou, discrepanţa crasă dintre interesul cetăţeanului şi cel al proprietarilor de trusturi media din România. Dar cartea a beneficiat, totuşi, de o pseudo-recenzie mai cu moţ în presa scrisă, respectiv în publicaţia elitistă de tiraj confidential “22,”  a Grupului pentru Dialog Social, cât şi de o critică mai specială în revista “Vitralii,” venită din partea unor rezervişti ai Securităţii care continuă să-i susţină legendarea americană a cârtiţei sovietice Ion Mihai Pacepa. Articolaşul din revista GDS, care trata o lucrare ştiinţifică într-un mod băşcălios lamentabil, a fost preluat apoi, “cum laude,”, de site-ul institutului guvernamental IICCMER administrat de bloggerul post-comunist Vladimir Tismăneanu. Blogger care începuse să înjure cartea în aceeaşi postare în care recunoştea că nu a citat-o încă. Cu toate acestea şi în pofida lor, “omerta” a fost spartă. Ştirile online despre cartea lui Larry Watts, raspândite din...

Luceafarul, cel mai lung poem de dragoste din lume

Academia Recordurilor Mondiale (World Records Academy) a anunţat săptămâna trecută că a omologat  „Luceafarul” lui Mihai Eminescu drept cel mai lung poem de dragoste, cu 98 de strofe. Pe pagina oficială a instituţiei, alta decât Guinness Book, se precizează că poezia lui Eminescu „poate fi descrisa simplu (ca pentru generaţia You Tube de astăzi) ca o combinaţie între „Pe aripile vântului”, datorită caracterului romantic, „Star Trek”, pentru elementele de science fiction, şi „Love Story””. În baza acestor argumente, cei de la  spun despre „Luceafărul” că poate fi considerat atât un poem romantic, cât şi unul modern, al mileniului trei. De Mihai Eminescu Poezii....

Necuprinsul Eminescu

A scrie o piesă de teatru despre Mihai Eminescu este ca şi cum ai încerca să prinzi o stea cu o mână. Titanismul lui Eminescu este dovedit prin uriaşa sa operă şi nemărginita profunzime a scrisului său. Mihai Eminescu spunea că un geniu apare mai rar decât o nouă stea pe cer. Tragismul vieţii sale este în contrast cu luminozitatea operei sale. Viaţa i-a fost meteorică iar creaţia universală, veşnică. Deşi a trecut de tânăr spre astre a reuşit să creeze fundamentul limbii române. Patron  absolut al culturii române, Mihai Eminescu este metafora limbii române. Limba strămoşească a cules-o şi a  întrepătruns-o cu noi cuvinte dând naştere unei opere măreţe, limba literară. Geniu total al neamului românesc şi absolut al culturii noastre Mihai Eminescu a realizat neputinţa omului şi efemeritatea sa. Opera sa a anticipat veşnicia. De ce Eminescu este veşnic? Pentru că a scos veşnicia din pământul vechi al folclorului nostru. Eminescu este puntea temporală între tradiţie şi modernitate în cultura noastră. O piesă de teatru despre viaţa sa este plină de subiectivism şi lasă loc de interpretări. Niciodată o mare personalitate nu a fost lipsită de controverse. Mihai Eminescu nu este o controversă sau nu ar trebui să fie. Mihai Eminescu este unic şi nu trebuie minimalizat prin diverse scenarii şi teorii. Dragostea de Eminescu m-a făcut să-i studiez viaţa şi opera. Ambele se împletesc în mod admirabil şi dau naştere unui Eminescu real, un om lucid de forţa sa creatoare şi mentală. Un om care  a scrutat istoria, prezentul şi viitorul neamului său. În aceea epocă nu exista om mai informat decât Eminescu. Poetul nostru era pasionat de cunoaştere şi citea tot ce putea; cărţi, enciclopedii, ziare, reviste, manuale, almanahuri şi multe alte pagini scrise. Eminescu este definiţia literaturii române. Fără el această literatură este mai săracă şi greu  de remarcat. Literatura noastră se împarte în...

Bosonul lui Eminescu

Minte uriaşă a neamului românesc Eminescu a reuşit să  lase urmaşilor săi  o operă vastă; poezie , proză , nuvelă , dramaturgie , editoriale , eseuri despre  economie , politică şi  istorie. Printre caietele sale , 44 la număr , s-au descoperit importante preocupări pentru ştiinţele exacte cum ar fi   matematica , chimia şi fizica. Din cele peste 17.000 de pagini scrise de Eminescu doar câteva rânduri ne dau certitudinea că geniul aparţine Universului. Mintea lui Eminescu a putut să producă versuri de o divină frumuseţe şi de o logică impecabilă. Pe lângă versurile diamantine Mihai Eminescu este în opinia mea unul dintre primii fizcieni moderni. În Scrisoarea a-I-a mi-au atras atenţia câteva rânduri. Trebuie să menţionez că le-am parcurs împreună cu mentorul meu , domnul General Niculae Spiroiu fost Ministru al Apărării , un om îndrăgostit de Eminescu. Scrisoarea a-I-a are ca sursă de inspiraţie un imn vedic. Petru Creţia spune că acest minunat poem are şase părţi care se urmează în cerc până la întoarcerea în punctul de început. Scrisoarea a-I-A este un poem cosmologic şi metafizic. Bosonul sau bosonul Higgs este o particulă subatomică descoperită de cercetătorii acceleratorului de particule de la Geneva CERN.  Această particulă are o înrâuire directă asupra  mesei   celorlalte particule din Univers permiţând transformarea energiei în materie. Bosonul este al-12-lea element din Modelul Standard al Universului. Astrofizicienii susţin că materia observabilă din Univers este de 4% restul de 96% este energie şi materie întunecată. Misterioasa energie întunecată  a fascinant mintea fizicienilor multe decenii. Materia întunecată este partea ascunsă care a dat naştere Universului , susţine Eminescu în versurile din Scrisoarea a-I-a. Genialul Eminescu a prevăzut în urmă cu peste  un secol descoperirea bosonului în Scrisoarea a-I-a. În versurile „ La-nceput, pe când fiinţă nu era , nici nefiinţă/ Pe când totul era lipsit de viaţă şi voinţă/ Când nu se ascundea nimica,...

Misterioasa moarte a lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu era incomod pentru Puterile Centrale Încă de pe vremea când era redactor şef la Timpul, oficiosul Conservatorilor, Mihai Eminescu şi-a afirmat puternicele sentimente patriotice, în dezacord cu linia partidului, a puterilor centrale, chiar şi împotriva lui Maiorescu. După 120 de ani de la moartea sa cunoaştem scrierile sale, atât jurnalistice cât, mai ales, cele poetice. Mai puţin ştim despre contextul politic al acelor vremi. Între 1880 şi 1883, anul alienării sale, a avut o activitate virulentă împotriva politicienilor acelor vremuri. Mai mult, lua parte la înfiinţarea confreriei „Societatea Carpaţi”, care va atrage atenţia marilor puteri imperiale pentru natura „subversivă” a discuţiilor membrilor. Ei se pronunţau pentru dezlipirea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar. Iată ce conţinea o parte din raportul pe care ambasadorul austriac la Bucureşti, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor săi: „Eminescu a făcut propunerea, la una dintre şedinţele grupului, ca toţi tinerii care frecventează instituţiile de învăţământ din România să acţioneze în timpul vacanţei, prin locurile natale, pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari”. Eminescu, înzestrat cu o puternică şi influentă carismă, era lider de opinie. Părerile sale nu erau conforme celor ale politicienilor conservatori din jurul lui Carp, care negociau mai bine de doi ani cu “Tripla Alianţă” (Germania, Austro-Ungaria, Italia).  Sărbătorile naţionaliste de la Iaşi, însă, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ştefan cel Mare şi când Eminescu, perfect sănătos, a citit la “Junimea” poemul sau, “Doina”, au iritat puterile centrale.  Von Bismarck a cerut ferm desfiinţarea Societăţii “Carpaţi”, un adevărat partid secret de rezervă, cu zeci de mii de membri, care milita pe faţă şi în clandestinătate pentru ruperea Ardealului de la Imperiul Austro-Ungar şi alipirea lui la Ţară. Guvernul conservator scotea astfel confreria în afara legii. Moment excepţional pentru Titu Maiorescu să-şi pună în practică planul său de reducere la tăcere a lui Eminescu.  Ziarul...