Marta Petreu – Apocalipsa după Marta

Marta Petreu se adresează Autorităţii Supreme direct, fără intermediari, în maniera Vechiului Testament, dar nu ca supusă, ci răzvrătită, renegată, respinsă. Ea este uneori o Evă expulzată, dar princiară totuşi, iar jungla care i-a fost dată ca împărăţie terestră este singura pe care şi-o revendică drept patrie plină de primej-diile privilegiate ale cunoaşterii. De acelaşi autor Cioran sau un trecut deocheat Order Apocalipsa după Marta Preţ @ RON39,95 Qty: Adauga in cosul de...

Mircea Geoană – Modelul social românesc

Ca orice altă ţară din zona cunoscută în trecut ca Europa de Est, România trebuie să înfrunte dificultăţile rezultate dintr-o tranziţie ce s-a dovedit a fi mult mai dificilă decât au sperat mulţi. De curând am citit o carte despre tranziţie, scrisă de economistul şi filozoful politic maghiar Janos Kornai, în care el afirmă că în urmă cu trei decenii eliberarea de dominaţia sovietică a ţării sale şi statutul de membru al Uniunii Europene păreau un vis imposibil. Acel „vis imposibil”, continuă el, a devenit o realitate. Şi ce s-a întâmplat? Cetăţenii par a fi mai nemulţumiţi decât erau înainte, lucrurile evoluează mai încet, şi câteva categorii sociale resimt o nostalgie faţă de acel trecut. Aşa cum Mircea Geoană precizează în această carte importantă, aceste sentimente sunt vii şi vizibile şi în România. Procesul de reformare, ce a fost o condiţie a aderării la UE, a fost mult prea lung şi, uneori, dureros. Şi, totuşi, beneficiile par să apară foarte greu. El are dreptate atunci când afirmă că un model social românesc trebuie construit pentru a maximiza beneficiile (care, în ciuda percepţiei publice, sunt mari) şi, în acelaşi timp, pentru a face faţă provocărilor. Drept rezultat, societatea va putea, folosindu-şi propriile resurse de talente şi competenţă, să îşi creeze un loc mai bun în lume. Order Modelul social românesc Preţ @ RON53,00 Qty: Adauga in cosul de...

Gheorghe Fulga – Societăţi şi sisteme politice contemporane. Doctrine&realităţi

Societăţile moderne se definesc, în chip esen­ţial, printr-o nouă configuraţie a sistemelor politice, după cum şi sistemele economice şi culturale pe care se sprijină sunt radi­cal diferite de cele specifice societăţilor premoderne. Institu­ţiile ce alcătuiesc structurile de ordin politic, întemeiate pe alte principii şi valori, au avut un rol fundamental în organizarea şi funcţionarea internă a societăţilor moderne, precum şi în dezvoltarea unor raporturi regionale de putere care să le ofere poziţionări avan­tajoase pe arena internaţională. Analiza structurii instituţionale, a regulilor şi a procedurilor ce carac­terizează democraţia reprezentativă ca mod nou de guvernare, precum şi analiza factorilor ce condiţionează capacitatea politică a statelor de a susţine procesele de modernizare şi de dezvoltare ale societăţilor, în mediul competitiv al lumii moderne, constituie un capitol important al gândirii politice şi al politologiei. Pentru a înţelege semnificaţia nouă pe care a dobândit-o politicul în lumea modernă este necesară şi analiza transformărilor majore pe care le-a suferit spaţiul politic, în ansamblul său, transformări ce au dus la instituirea unor noi raporturi între stat şi societate, între stat şi cetăţeni. Sub presiunea unor schimbări sociale de profunzime, sistemul politic şi-a remodelat toate componente sale structurale: cadrul juridic, principiile şi regulile de funcţionare, formele de legitimare şi procedurile de selecţie a conducătorilor, aranjamentele instituţionale şi meca­nismele de luare a deciziilor, uriaşa maşinărie admi­nistrativă, instituţiile de mediere a intereselor diver­gente şi de negociere a consensului social, interac­ţiunile cu societatea civilă, formele de comunicare şi de influenţare a opiniei publice. De acelaşi autor Cunoaşterea socială şi universul politic. Studii de sociologie politică Order Societăţi şi sisteme politice contemporane. Doctrinerealităţi Preţ @ RON30,00 Qty: Adauga in cosul de...

Gheorghe Fulga – Cunoaşterea socială şi universul politic. Studii de sociologie politică

Am încercat să ofer în această carte, mai ales în primele două capitole, câteva repere ce ne pot ajuta să construim o interpretare raţională şi plauzibilă a unor realităţi istorice şi politice ce par a desfide, prin ineditul lor evenimenţial, funcţia predictivă a teoriilor sociale. Configuraţia lumii actuale este un rezultat cumulativ al unor factori extrem de diverşi, pe care nici o teorie socială nu-i poate cuprinde într-o ecuaţie completă. Sociologul, istoricul şi specialistul în ştiinţe politice pornesc evident de la fapte empirice, dar pentru a construi explicaţii şi interpretări ei trebuie să exploreze şi prefacerile din lumea valorilor şi a credinţelor ce orientează acţiunile umane, să exploreze acele zone magmatice în care se acumulează lent o masă critică a energiilor sociale şi a proceselor inovatoare, astfel încât să poată anticipa, o clipă mai devreme, liniile de forţă ale istoriei şi tendinţele ce vor deveni dominante. Ajungem astfel la cea de a treia temă importantă a cărţii, pe care am dezvoltat-o în diverse registre analitice: statutul epistemologic al disciplinelor sociale, în general, şi condiţia particulară a sociologiei în lumea postmodernă. Am reluat dosarul istoric al problemei, încercând să reconstitui sensurile iniţiale pe care Max Weber le-a conferit conceptului de “neutralitate axiologică”, într-un context ştiinţific şi istoric anumit, şi să marchez apoi schimbările de viziune şi de atitudine faţă de acest principiu al cunoaşterii sociale. Am descoperit astfel că, în gândirea socială şi politică actuală, în controversele teoretice dintre diverse şcoli de gândire referitoare la natura puterii politice şi la conceptul de legitimitate, sunt prezente numeroase teme de reflecţie ce au fost codificate în mod explicit şi exemplar în demersul analitic novator al lui Max Weber şi în ideile ce poartă marca personalităţii sale. De acelaşi autor Societăţi şi sisteme politice contemporane. Doctrine&realităţi Order Cunoaşterea socială şi universul politic. Studii de sociologie politică Preţ @ RON22,00 Qty: Adauga in cosul...

Susan Sontag – Privind la suferinţa celuilalt

Trăim într-o civilizaţie în care realitatea e permanent dublată de imagine. Susan Sontag a explorat cu acuitate consecinţele acestei situaţii inedite în istoria umanităţii într-o carte celebră (Despre fotografie, 1977), care a făcut vâlvă în ultimul pătrar al secolului trecut. În 2004, ea a simţit nevoia să revină asupra meditaţiilor sale, scriind Privind la suferinţa celuilalt despre fotografia de război şi despre rolul imaginilor ce prezintă ororile conflictelor armate în societatea contemporană. Potrivit autoarei, totul a început odată cu imaginile de o nespusă cruzime ale unor pictori precum Goya, care s-au desprins de canoanele frumosului în reprezentarea scenelor de război. O adevărată obsesie a cumplitului ia naştere pe nesimţite, fotografia, apoi filmul, reportajul de televiziune şi imaginile postate pe Internet nefăcând decât să reia şi să amplifice această tendinţă. Susan Sontag urmăreşte căile încurcate – nelipsite de derapaje şi chiar de tentative de manipulare a realităţii – prin care nenumăraţi fotografi au încercat să ultragieze privitorul, riscând în cele din urmă să-l facă insensibil în faţa...