Fukuyama Francis – Marea Ruptură

Creşterea delincvenţei, destrămarea familiilor, neîncrederea şi individualismul sînt fenomene care însoţesc tranziţia de la lumea industrială la cea postindustrială. Ce şanse au societăţile contemporane să depăşească momentul de criză şi să refacă ordinea socială? Aceasta e întrebarea pe care o pune Francis Fukuyama, filozof american devenit celebru după apariţia cărţii Sfîrşitul istoriei şi ultimul om. Răspunsul e o construcţie intelectuală impresionantă ce face apel la sociologie, istorie, economie, religie, filozofie politică, biologie, antropologie. Fukuyama aduce astfel în discuţie fundamentele înseşi ale organizării sociale şi prezintă dovezi ce indică apariţia, în Occident, a primelor semne de redresare socială. Deşi analiza din Marea Ruptură se referă la ţările dezvoltate, există două motive importante pentru care lucrarea merită atenţia publicului român. În primul rînd, mecanismele de fond ale agregării sociale sînt pretutindeni aceleaşi, iar crizele societăţii nu ocolesc România. În al doilea rînd, informatizarea a pătruns deja la noi şi impactul ei devine tot mai puternic. Marea Ruptură e o fascinantă perspectivă istorică şi filozofică asupra începutului secolului XXI. De acelaşi autor America la...

Bogdan Alexandru Halic – Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI

Prin Pace şi război în Ţara Românească în secolele XIV-XVI, Bogdan-Alexandru Halic şi-a propus o abordare care lărgeşte considerabil cadrul de analiză a structurilor şi conflictelor militare din Ţara Românească în primele trei secole de la...

Marius Marinaş – Convergenţa economică

Dintr-o perspectivă globală, convergenţa economică are drept finalitate transformarea structurală a sistemului economic şi adaptarea la caracteristicile ciclului economic global de tip Kondratieff. Uniunea Europeană şi-a asumat această miză, propunându-şi prin Strategia Lisabona realizarea unei economii competitive bazate pe cunoaştere, în condiţiile asigurării coeziunii sociale. Reuşita acestui proces este influenţată atât de alocarea fondurilor structurale prin politica de coeziune, cât şi de politicile naţionale de stimulare a creşterii economice. Analizând studiile referitoare la evoluţia disparităţilor de dezvoltare în UE, am observat că decalajele între ţările membre s-au redus, în timp ce acelea din interiorul acestora s-au menţinut, chiar dacă regiunile mai sărace au beneficiat de asistenţa financiară comunitară. Am explicat această realitate prin existenţa unei structuri interne de tip centru-periferie, autoîntreţinute de creşterea mai rapidă a aglomerărilor (în jurul capitalelor, centrelor financiare) faţă de celelalte regiuni. Aplicarea politicii de coeziune nu a generat rezultatele aşteptate, deoarece nu constituie un panaceu pentru rezolvarea tuturor problemelor legate de dezvoltarea regiunilor mai sărace. Lucrarea este structurată plecând de la premisa că procesul de convergenţă economică al unei ţări are atât surse interne (ca urmare a politicilor interne promovate, în consens cu politicile comune), cât şi comunitare (prin intermediul politicii de coeziune). Ambele generează o transformare structurală a economiei, contribuind prin aceasta la stimularea procesului de creştere economică şi la recuperarea mai rapidă a decalajelor de dezvoltare. Carte distinsă cu premiul AGER pentru Debut Editorial (2008) Order Convergenţa economică Preţ @ RON60,00 Qty: Adauga in cosul de...

Costin Lianu – Strategii de branding

Înţelegerea imaginilor, şi implicit a brandurilor, este un domeniu de cercetare nou şi cu multe provocări. Brandurile, ca imagini ale unor identităţi  competitive supuse rigorilor pieţei, au în prezent o diversitate de manifestări simbolice, lingvistice, vizuale, de comunicare şi se străduiesc să reprezinte şi să domine percepţia umană nu numai asupra produselor şi serviciilor, dar şi a organizaţiilor, în sensul cel mai larg al termenului, a locurilor, a concentrărilor de firme, a indivizilor şi chiar a ţărilor. Brandurile, ca imagini, au propria lor logică de formare şi propriul lor dinamism. Cât se desprind ele de identitatea obiectelor sau persoanelor pe care le reprezintă şi care sunt factorii care dau o anumită autonomie imaginilor faţă de produsele, organizaţiile, locurile şi indivizii pe care îi reprezintă? Este economia bunurilor materiale dublată de o economie a brandurilor şi care este noul rol al brandurilor în noua economie? Sunt întrebări frecvente la care această lucrare încearcă să dea unele răspunsuri şi să formuleze o serie de repere în ceea ce priveşte tipologia brandurilor şi modul în care acestea se...

Sebastian Văduva – Antreprenoriatul. Practici aplicative în România şi alte ţări în tranziţie

Un loc aparte în această enciclopedie antreprenorială este rezervat antreprenoriatului românesc, care, privit din perspectivă istorică îşi are originea în secolul al XV-lea în Sibiu şi Braşov, oraşe cunoscute în vremurile trecute drept mari târguri negustoreşti. Cazuistica asociată spaţiului antreprenorial romanesc şi culturii economice corespondente clarifică caracteristicile definitorii ale mediului de afaceri din România, unde, în ultimul timp, un loc aparte este acordat întreprinderilor mici şi mijlocii. Lucrarea reprezintă un ghid util, realizat într-o manieră artistică, dar în acelaşi timp bazat pe o abordare tematică graduală  şi cursivă,  pentru toţi cei care au păşit sau doresc să păşească pe un nou tărâm dominat de inovaţie şi...