Sorin Adam Matei – Idolii Forului

Idolii forului lui Francis Bacon sunt mai actuali ca oricând în România

Cartea „Idei de Schimb” de Sorin Adam Matei – o critică a subdezvoltării intelectuale

Volumul Idei de Schimb reprezintă o critică devastatoare a subdezvoltării intelectuale românești. Volumul Idei de Schimb (http://matei.org/idei), subintitulat ”Cum ar fi dacă grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului,” este o analiză critică a unor date și fapte ce s-au acumulat în ultimii 20 de ani și care relevă o imagine paradoxală despre România. Progresele făcute în unele domenii au pus într-o lumină și mai puternică carențele socio-culturale ale post-comunismului românesc. Lucian Sârbu sumariza volumul cu aceste cuvinte: ”Chipul unei epoci îl întrevezi după cronicile care se scriu despre ea. Asta nu înseamnă că volumul despre care urmează să vorbesc e unul scris de un jurnalist, ci de un sociolog al comunicării, Sorin Adam Matei, cunoscut în România pentru cărțile sale anterioare: „Boierii minții” și „Idolii forului” (volum colectiv coordonat în colaborare cu Mona Momescu). În aparițiile precedente Sorin Adam Matei punea sub semnul întrebării paradigma modernizării românești din perspectivă culturală. Concluzia era că în ciuda aparențelor și autocaracterizărilor suficientizante de cultură „europenizată”, „modernă” (chiar „postmodernă”) ș.a.m.d. în realitate spațiul cultural românesc e dominat de niște relații simbolice și de putere de tip neofeudal în care câteva „grupuri de prestigiu” formate din intelectuali lipsiți de o specializare anume (așa-zișii „boieri” ai minții) produc o fascinație cvasi-mistică asupra publicului intelectual de la noi. De aceea autorul preferă să instituie termenul de „paramodernitate” românească, adică o modernitate dubioasă, paralelă, de fapt, cu modernitatea. O modernitate în care un discurs intelectual în aparență foarte actualizat, „adus la zi”, se împletește talmeș-balmeș cu fascinații religioase și atitudini profetice și în care aparenta ancorare în actual a elitelor e dublată de o înțelegere îndoielnică, anacronică, a funcției și rolului social al culturii. Dacă în primele două volume autorul discuta, așadar, condițiile intelectuale ale modernității românești, în volumul „Idei de...

Cartea Idei de Schimb de Sorin Adam Matei – o critică a subdezvoltării intelectuale – volum tipărit și în format epub și mobi pentru Ipad și Kindle

Volumul Idei de Schimb (http://matei.org/idei), subintitulat ”Cum ar fi dacă grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului,” este o analiză critică a unor date și fapte ce s-au acumulat în ultimii 20 de ani și care relevă o imagine paradoxală despre România. Progresele făcute în unele domenii au pus într-o lumină și mai puternică carențele socio-culturale ale post-comunismului românesc. Descărcați și citiți volumul imediat ca un ebook în formatul epub (compatibil cu Ipad și multe tablete și ereaders) 5.99 dolari (plata se poate face și cu cardul) Apăsând butonul de mai jos sunt de acord cu aceste Condiții de...

Sorin Adam Matei – Idei de schimb

Sorin Adam Matei persistă şi prin acest nou volum, Idei de schimb, în greşeala de a nu fi de acord cu establishment-ul cultural de la noi. Profesor asociat la o universitate americană, nu uită că „veşnicia s-a născut la sat.”  În primele pagini pledează, într-un loc în care autorităţile nu prea au pedalat, în emanciparea lumii rurale.  Sigur că civilizaţia nu poate fi adusă cu forţa, într-un loc în care altele sunt valorile comunitare. Ca şi consătean, prin tată cu Busuioc, pot fi în dezacord cu autorul. Nimeni nu l-a oprit pe tenorul de show-bizz să-şi cultive vocea. Poate că profesorul a uitat că doar cine nu vrea nu face în România o facultate. Costel Busuioc a ajuns o emblemă de măscărici peste comunitatea slujită cu har de bunicul meu. Altul era universul de valori în care credea părintele Moise, bunicul meu, plecat devreme la cer, de frică poate să nu mai prindă blestemul prapurilor roşii. Însă, ce pot fi în acord cu Sorin Matei este dezvoltarea şi explicarea exhaustivă a conceptului său de „boier al minţii.” Românii sunt într-o goană nebună pentru lauda performanţelor şi preamărirea celor cu simbrie. Poate o mai multă moderaţie, ne-ar face şi pe noi mai europeni. Cât despre America mult visată, e un continent prea îndepărtat pentru români. Poate că nici nu căutăm modelele pe care le venerăm. Nu poţi fi în dezacord cu scrierile sale, mai ales că afirmaţiile sunt bine documentate. Ce se simte în lirica textului e o uşoară dramă, chiar o frustrare, la care ar trebui să fim părtaşi nu să o persiflăm, după stilul nostru caracteristic. Idei de schimb compun o platformă de dialog, de care nu prea avem parte, noi cei dintre linii, vorba lui Mihăescu. Dar de-o implicare tot suntem datori. de acela;i autor: Idolii...

Un BOOKfest cum n-a mai fost

Târgul Bookfest încheiat la Bucureşti, atât dinspre cititori, cât şi dinspre edituri, a arătat ca regimul Băsescu. Aiureală, dezordine, diferenţe între cei mari şi cei mici, tonuri înalte şi performanţe joase, un Liiceanu încremenit în proiect, mult deasupra Hertei Muller, fireşte la talia din poster şi căderea în admiraţie pentru literatura de vampiri. Aşa s-au mai scos la bani şi editurile. De mulţi ani nu a mai fost aşa o bătaie de vânt prin conturile celor două tabere, pe deoparte ale zeului Mercur şi pe de alta ale apărătorilor de portofele. Totuşi, cărţile cu preţ redus s-au vândut, ceea ce ne arată că românul este interesat să citească. Scriitorii spanioli prezenţi la Bucureşti au dat probă de profesionalism. S-au ţinut de program, au stat de vorbă cu fanii şi-au povestit cariera şi operele cu o simplitate debordantă. În partea opusă, printre români, un Cărtărescu răcit, critici cu figuri şi editori deprimaţi. Doar Neagu Djuvara parcă îşi trăieşte a doua tinereţe. Şi are 94 de ani. Bookfest a mai arătat că publicul este la fel de conservator. Există oameni care merg drept la ţintă la standul Humanitas. Dacă înainte de a lua Nobelul, Herta Muller valora cinci lei, acum cărţile ei, pipărate la preţ, se vând bine. Acelaşi târg ne-a adus şi multe bizarerii. Nemira are o serie de cărţi ale  Rosei Montero. Deşi autoarea era prezentă la Bucureşti, vânzătorii, fiind solicitaţi  cu titlurile ei, te trimiteau pe site-ul editurii.  Organizatorii concertului lui Eric Clapton nu au catadicsit sau nici măcar nu s-au gândit să-l aducă pe starul rock la Bookfest pentru a-şi lansa propria Autobiografie. Doar câteva zeci de cărţi au luat drumul bibliotecilor personale. Surdina paşilor mici, obişnuiţi la asemenea eveniment, a fost spartă de Cartianu şi Codrin Ştefănescu. Aceştia au lansat cărţile ca pe stadion. Marketing de dragul marketingului nu ţine. Să-l mai chemi pe Stănculescu şi...