Bogdan Mincă – Scufundătorii din Delos. Heidegger şi primii filozofi

Anaximandru, Heraclit, Parmenide – cu ei debutează gândirea occidentală, o gândire care, de la Hegel încoace, a tot căutat să-şi recâştige începutul, pentru a-şi afla rostul şi finalitatea. Acest travaliu marchează în mod funciar modernitatea, tocmai pentru că ea s-a vrut dintotdeauna a fi ceva nou faţă de Antici. O întrebare revine mereu: Cum să ne situăm faţă de ce este cel mai vechi? Cum să gândim un început atât de îndepărtat? Martin Heidegger, prin interpretările sale la primii filozofi, oferă un răspuns radical: a gândi începutul îndepărtat este, în fapt, sarcina cea mai apropiată, cea mai intimă a gândirii; iar filozofia nu-şi va găsi rostul printr-o distanţare evolutivă de începutul său, ci tocmai printr-o recuperare hermeneutică a acestui început, prin explicitarea a ceea ce a fost gândit doar implicit şi nesigur de cei trei presocratici: raportul omului cu fiinţa, cu „a fi“-ul tuturor celor ce sunt. Odată cu Platon, filozofia a uitat treptat de acest raport – întemeietor nu doar pentru filozofie, ci şi pentru fiinţa omului –, concentrîndu-se doar pe cele ce sunt şi pe atributele lor şi, astfel, devenind ceea ce Heidegger a numit „metafizica apuseană“. De aceea, revenirea la primul început al gîndirii şi explicitarea raportului omului cu „a fi”-ul este singura cale prin care ne putem dobândi propria noutate, înţeleasă ca un „celălalt început“. Scufundătorii din Delos sunt toţi aceia care pătrund în jocul hermeneutic dintre cele două începuturi, aceia care pot să suporte pe cont propriu tensiunea diferenţei dintre vechi şi...

Paul Nicolaevici Evdokimov – Vârstele vieţii spirituale

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 69

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 70

Warning: Illegal string offset 'optset' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 72

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'option' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: Illegal string offset 'price' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: number_format() expects parameter 1 to be double, string given in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-includes/functions.php on line 270

Warning: Illegal string offset 'shiprate' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 273

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 274

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 275
Înţelepciunea e savoare: ea înseamnă a gusta din cunoaşterea Celui cu totul altul. Credinţa înseamnă certitudinea că această cunoaştere e nesfârşită, că savoarea ei e inepuizabilă. Textele din Vârstele vieţii spirituale se referă la o asemenea cunoaştere, la strădania de a o atinge, de a-i simţi gustul veritabil. Ele vorbesc, cel mai adesea, în numele unei experienţe personale şi au, de aceea, simplitatea, precizia şi prospeţimea unei cunoaşteri vii. Sinteza  lui Paul Nicolaevici Evdokimov a început să se contureze în urma întâlnirii marilor gânditori şi teologi ruşi din exil (Berdiaev, Bulgakov, Lossky, Afanasiev, Florovski etc.) cu duhul occidental, cu realitatea civilizaţiei apusene, în spaţiul Apusului. Confruntarea i-a determinat pe ortodocsi să caute, să redescopere, să conştientizeze şi să revalorifice cuvântul pe care Răsăritul ortodox îl are de spus, iar aceasta într-un limbaj contemporan. Cartea e un itinerariu ameţitor, construind cu o uimitoare uşurinţă punţi spirituale între cele mai variate concepţii, vremuri, nume, spaţii: de la Sfântul Irineu la Freud, de la Kierkegaard la Sfântul Nicodim Aghioritul, de la Sfântul Varsanufie la Sartre. […] Este un mesaj care inaugurează dialogul unor oameni liberi şi maturi, ortodocsi şi neortodocsi, credincioşi sau necredincioşi, dar sinceri şi sensibili la cele mai adânci probleme ale existenţei.” (Pr. Prof. Ion Buga) Order @ RON Qty: Adauga in cosul de...

Alexandru Dragomir – Caietele timpului

„Gramatical, am un subiect, timpul, despre care afirm că trece. Logic, la fel: am ceva numit timp care are atributul că trece. Numai că nu timpul trece, ci timpul este trecere. Ce altceva pot înţelege întâi prin timp decât însăşi trecerea? Trecerea este timpul, şi anume trecerea fundamentală, care cuprinde şi face cu putinţă orice altă trecere, cum ar fi mişcarea, de pildă. Timpul se deosebeşte fundamental de orice trecere fenomenală, tocmai fiindcă o fundamentează.” „Acum-ul este instantaneul numit existenţă al unei treceri continue.” Volumul Caietele timpului contine însemnările despre timp pe care Alexandru Dragomir le-a făcut, de-a lungul a peste 50 de ani (1948-2000), în mai multe caiete. Ontologia lui Noica şi aceste caiete – pe care Dragomir nu le-a arătat nimănui – sunt cele mai importante pagini din filozofia românească a secolului XX. de acelaşi autor: Crase banalităţi metafizice Meditaţii despre epoca...

Alexandru Dragomir – Seminţe

Seminţe este cuvântul pe care Alexandru Dragomir l-a pus pe câteva carnete în care, începând cu anul 1977 şi până în 2002, îşi nota gânduri ce-ar fi putut rodi ulterior într-o meditaţie mai amplă. Primele „zvâcniri” ale unor eseuri din diferite Caiete publicate în volumele anterioare (Trezitul dimineaţa, Actorul, Scris şi oral etc.) se află aici. Volumul conţine însă şi transcrierea a şase carnete fără titlu, precum şi a câtorva notaţii făcute pe foi volante, din perioada 1992-2002. Este partea cea mai „spumoasă” a operei lui Dragomir. Aici găsim: etimologii spectaculoase, clasificări originale (Armele răului, Cu cine nu se poate dialoga, Păcatele erotice), întrebări neaşteptate („Este valul un eveniment?”, „Cine, din noi, e jignit când suntem jigniţi?”), calambururi („exclamare şi exclamică”, „cerc virtuos vs cerc vicios”), aforisme cu încărcătura ironic-cioraniană („Acu’ 70 de ani eram copil, acu’ 50 de ani tânăr, acum sunt bătrân. Câtă inconsecvenţă!”), altele impunătoare şi grave („Viaţa este cel mai primejdios joc, fiindcă este o luptă neştiută pentru ce este mai preţios: propria fiinţă”), notaţii cu iz ludic („Bătrâneţe: vârsta în care cealaltă mânecă devine o problemă”; „Am ales să rămân un mic şoarece, ca să nu cresc şi s-ajung şobolan”), altele existenţial-crepusculare („Sunt la vârsta la care se moare, nu se trăieşte”) sau altele, neaşteptate, pe marginea evenimentelor de după 1990 sau a unor personaje care au populat scena „tranziţiei” („Ion Iliescu — un tiran dezdemonizat, laicizat”, Conu’ Leonida Brucan”). Un adevărat „bazar filozofic”, traversat de o formidabilă vervă sapienţială, volumul acesta este, pesemne, cel mai savuros din Seria Dragomir. de acelaşi autor: Meditaţii despre epoca modernă Crase banalităţi metafizice Order Alexandru Dragomir Preţ @ RON12,00 Qty: Adauga in cosul de...

Alexandru Dragomir – Crase banalităţi metafizice

„Aici, discursul meu despre «crase banalităţi metafizice» se încheie. Am vrut să arăt că suntem prinşi într-un mediu spaţio-temporal exact ca într-o capcană. Am vrut oarecum să se priceapă că filozofia nu e o chestie care tratează despre problema infinitului în paralogismele raţiunii pure la Kant. Nu, nu! E o chestie de aici, în imediat. Ea trebuie gândită hic et nunc. Tocmai de aceea nu poţi trăi fără să faci filozofie. Într-un anumit fel putem trăi fără să gândim infinitul, dar nu putem trăi fără să ne gândim capcana. Şi asta pentru simplul motiv că trăim în ea. Filozofia e gândirea capcanei în care trăim.“ (Alexandru DRAGOMIR) de acelaşi autor: Meditaţii despre epoca...

Toma din Aquino – Întrebări disputate despre suflet

Renegat de Renaştere, căzut în uitarea Epocii Luminilor, Evul Mediu revine în conştiinţa publică şi în dezbaterile savante contemporane. Şi o face, eliberat de artificialul idealizării romantice, ca obiect al ştiinţei istorice pozitive ori ca topos istorico-geografic încărcat cu semnificaţie identitară. Într-adevăr, mai mult decât Antichitatea clasică, a cărei moştenire Occidentul o împarte cu Islamul sau cu spaţiul bizantin, medievalitatea latină e resimţită astăzi ca origine a modernităţii europene, ca locul în care Apusul se constituie şi ajunge pentru prima dată la conştiinta de sine. Iată de ce interesul pentru cele douăzeci şi una de întrebări despre suflet ale lui Toma d’Aquino este multiplu: teologic, filozofic sau istoric. Născute din dispute universitare, Întrebările disputate despre suflet definesc fizionomia sufletului şi facultăţile sale, raportul acestuia cu corpul, dar şi ierarhia existenţelor, cosmosul, îngerii sau pe Dumnezeu. În ele descoperim, aşadar, marile teme ale filosofiei medievale, cele care, la interferenţa influenţelor arabe, greceşti şi creştine, vor da naştere unuia dintre primele ale omului...