Wittgenstein Ludwig – Tractatus Logico-Philosophicus
„Adevărul gîndurilor comunicate aici mi se pare a fi intangibil şi definitiv. Sînt, aşadar, de părere că, în esenţă, am rezolvat problemele în mod definitiv. Şi, dacă nu mă înşel în această privinţă, atunci valoarea acestei lucrări constă în aceea că a arătat cît de puţin s-a realizat prin faptul că aceste probleme sînt rezolvate.
Scopul filozofiei este clarificarea logică a gîndurilor.
Filozofia nu este o doctrină, ci o activitate.
O operă filozofică constă în esenţă din clarificări.
Rezultatul filozofiei nu sînt «propoziţii filozofice», ci clarificarea propoziţiilor.
Pînă şi atunci cînd toate problemele ştiinţifice posibile primesc un răspuns, problemele noastre de viaţă încă nu sînt cîtuşi de puţin atinse. Desigur că în acest caz nu mai rămîne nici o întrebare; şi tocmai acesta este răspunsul.
Îndoiala poate exista doar acolo unde există o întrebare; o întrebare, doar acolo unde există un răspuns; iar acesta, doar acolo unde se poate spune ceva.“ (Ludwig WITTGENSTEIN)
„Să construieşti o teorie a logicii care să nu fie în nici un punct al său evident greşită înseamnă să realizezi o muncă de o extraordinară dificultate şi importanţă. După părerea mea, cartea domnului Wittgenstein are acest merit, ceea ce o face de neignorat pentru orice filozof cu preocupări serioase.“ (Bertrand RUSSELL)
Sku: BSS7SUSHS
„Acest volum sintetic si lucid ne ofera o analiza a tuturor teoriilor literare importante, de la structuralismul anilor ’60 la deconstructivismul contemporan, care au facut din critica academica un domeniu deopotriva incitant si frustrant pentru neinitiati.” (New York Times Book Review)
Primul volum al lucrării Idei privitoare la o fenomenologie pură şi la o filozofie fenomenologică – publicat iniţial în 1913 în Jahrbuch für Philosophie und phänomenologische Forschung şi cunoscut ca Ideen I – reprezintă prima mare publicaţie a lui Edmund Husserl de după Cercetările logice, apărute cu mai bine de un deceniu înainte (1900–1901). Spre deosebire de Cercetări, această lucrare nu este expresia directă a unor investigaţii fenomenologice, subîntinse de un program şi de o metodică implicite. Dimpotrivă, este vorba de o lucrare programatică, o introducere, ce avansează programul de metodă precis circumscris al unei noi ştiinţe, fenomenologia, cartografiind totodată un domeniu de cercetare aparte: „conştiinţa transcendentală“.
În 1297, Dietrich din Freiberg critica fundamentele ontologiei propuse de Toma din Aquino în 1252. Amîndoi şi-au expus argumentele în cîte un tratat Despre fiind şi esenţă. Sunt doar două dintre momentele unei dezbateri începute în Evul Mediu cu Boethius şi la care au luat parte filosofi arabi şi latini, ilustrînd întâlnirea dintre ontologia peripatetica, neoplatonismul Antichităţii tîrzii sau dezvoltările filosofiei arabe, dar şi tensiunile dintre acestea şi teologia creştină.
În 1297, Dietrich din Freiberg critica fundamentele ontologiei propuse de Toma din Aquino în 1252. Amîndoi şi-au expus argumentele în cîte un tratat Despre fiind şi esenţă. Sunt doar două dintre momentele unei dezbateri începute în Evul Mediu cu Boethius şi la care au luat parte filosofi arabi şi latini, ilustrînd întâlnirea dintre ontologia peripatetica, neoplatonismul Antichităţii tîrzii sau dezvoltările filosofiei arabe, dar şi tensiunile dintre acestea şi teologia creştină.
În 1297, Dietrich din Freiberg critica fundamentele ontologiei propuse de Toma din Aquino în 1252. Amîndoi şi-au expus argumentele în cîte un tratat Despre fiind şi esenţă. Sunt doar două dintre momentele unei dezbateri începute în Evul Mediu cu Boethius şi la care au luat parte filosofi arabi şi latini, ilustrînd întâlnirea dintre ontologia peripatetica, neoplatonismul Antichităţii tîrzii sau dezvoltările filosofiei arabe, dar şi tensiunile dintre acestea şi teologia creştină.
Un omagiu adus lui Alexandru Paleologu este, implicit şi explicit, un omagiu adus aristocraţiei, liberalismului fără partid, tradiţiei care se înrădăcinează într-o credinţă naturală şi senină în Dumnezeu, monarhiei şi, desigur, nostalgiei Europei.
Aplicînd ingenios metoda folosită de părinţii bisericii pentru a tălmăci Biblia, Ion Vartic intreprinde o interpretare figurală a celebrei opere a lui Bulgakov, Maestrul şi Margareta, unul dintre cele mai misterioase şi mai tulburătoare romane ale secolului al XX-lea.
„Pe tot parcursul acestui studiu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii mă concentrez asupra citirii şi recitirii ca procese, ca activităţi dependente de timp, ca explorări, ca vizitări şi (poate nostalgice) revizitări ale textelor, ca plimbări prin păduri textuale, excursii de plăcere, hoinăreli sau pelerinaje. ” (Matei Calinescu)
„E vorba, în această carte, cum indică şi titlul ei, de simple «recitiri», de itinerare de lectură mai mult sau mai puţin întâmplătoare, dar repetate de-a lungul biografiei mele de cititor şi ridicînd probleme care-l pot interesa, sper, pe iubitorul prozei mateine. ” (Matei Calinescu)
Zădărnicia miracolului vieţii este ea însăşi un miracol. Ea ne dă cel mai profund motiv de a trăi.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
