Pentru Herta Müller se pregăteşte doar Ateneul?

Editura Humanitas vrea să-şi serbeze cele două decenii de existenţă prin lansarea unei colecţii de autor Hertei Müller. Noua serie va fi lansată la Ateneul Roman, cu trei noi volume: „Leagănul respiraţiei”, „Călătorie într-un picior” şi „Omul e un mare fazan pe lume” (titlu de lucru). Polirom avea drepturile de autor până la câştigarea Nobelului, dar Humanitas a oferit, în premieră, 5.000 de euro în avans pentru titlul Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, a cărui prim tiraj s-a epuizat în mai puţin de trei luni de la apariţie. William Totok, prezent la Bucureşti pentru o cercetare în arhivele CNSAS, ne-a mărturisit că Helmuth Fraundorfer, unul dintre membri fondatori ai Aktion Banat, lucrează la un film de lung metraj, care va prezenta întreaga activitate a grupului şi va fi difuzat de marile televiziuni germane tot în toamnă. În orice ţară din lume, membrii grupului ar fi primiţi cu...

Mătuşa Julia s-a mutat la cer, condeierul mai scrie

Julia Urquidi Illanes, femeia care a inspirat unul dintre cele mai frumoase romane ale secolului trecut, „Mătuşa Julia şi condeierul”, s-a prăpădit departe de poveste, la vârsta de 84 de ani. Mario Vargas Llosa avea 18 ani şi locuia împreună cu bunicii săi în Miraflores. Scria povestiri pentru sine pentru că redacţiile puternicelor cotidiane peruane le aruncau la coş. S-a îndrăgostit de mătuşa sa, Julia, în vârstă de 32 de ani, boliviancă de origine, divorţată de soţul ei. Amândoi se căsătoresc, în urma unui scandal odios în familie. Dragostea lor durează zece ani după care se despart. Din frumoasa iubire imposibilă, omenirea câştigă una dintre cele mai frumoase povestiri. Personajul principal nu este Mario, tânărul reporter la un post de radio, nici mătuşa sa, ci doar fanatica iubire dintre un puşti ce se vede mare şi o damă ce se vede nemuritoare. Ritmul cărţii pare inspirat din piesele de teatru radiofonic. Tonul  este plin de umor, cu portrete pline de savoare şi un stil narativ inspirat parcă din voluptatea vieţii sud-americane. Pentru a ne suprinde, Vargas Llosa construieşte o arătare caricaturală, un fanatic maniac, obişnuit să scrie la comandă, Pedro Camacho. Oricât de interesante ar fi etapele iubirii dintre nepotul scriitor aspirant la glorie publicistică si frumoasa lui mătuşă, sarea si piperul cărţii apar atunci când postul de radio unde lucra tânărul Mario a renunţat să-i mai cumpere seriale radiofonice la kilogram şi a decis să angajeze un scenarist bolivian, pe numele lui Pedro Camacho. Acest Camacho, personajul de forţă al romanului, credem că a apărut tocmai pentru a pune o tuşe aparte pe tabloul unei iubiri ce s-ar fi bagatelizat la un moment dat.  Sfârşitul este magistral. Mult timp cartea transmite fiori şi după ce o aşezi pe noptieră. „Să umbli cu un flăcăiandru lihnit de foame şi doar să te ţină de mână, să te ducă la...

DEZBATERE: „Despre Adrian Marino: de la teoria literaturii la memorialistica ideologică”

Cafeneaua critică organizează azi, miercuri, 24 martie, la ora 18.30, la Club Control din Capitală, prima dezbatere: „Despre Adrian Marino: de la teoria literaturii la memorialistica ideologică.” Vor participa Monica Spiridon, Costi Rogozanu, Nicolae Marinescu şi Xenia Karo. Rolul de amfitrion îi va reveni lui Ion Bogdan Lefter. Ultimul interviu acordat în 2002 poetului Ion Mureşan pentru ediţia de Ardeal a cotidianului „Evenimentul zilei” Am mai buchisit: Viaţa unui om singur Paul Lăzărescu: “Cu Adrian Marino am fost prieten mai bine de 60 de ani” “Adrian Marino nu vrea funcţii, nu e antiBăsescu, nu umblă după sinecure, nu are dubii faţă de condamnarea comunismului, nu poate fi agăţat cu nimic şi totuşi...

Andrei Terian îi „fură” startul lui Stoian G. Bogdan

Andrei Terian, laureatul premiului de debut al Editurii” Cartea românească” de anul acesta (obţinut la ediţia precedentă de Stoian G. Bogdan pentru volumul ‘Chipurile”), i-a furat startul, cum se zice în atletism, principalului său competitor luni, 22 martie, la Teatrul Odeon, când s-au acordat Premiile Revistei Observator cultural. Lista premiilor de anul acesta: Debut Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, Editura Cartea Românească Poezie Alexandru Muşina, Regele dimineţii, Editura Tracus Arte Critică/ Istorie literară/ Teorie literară George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii, Editura Humanitas Proză Matei Vişniec, Sindromul de panică în Oraşul Luminilor, Editura Cartea Românească Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor, Editura Polirom Eseu/ Memorialistică/ Publicistică Marius Oprea, Şase feluri de a muri, Editura Polirom Pe baza voturilor exprimate pe site, în Gală a fost oferit şi Premiul Cititorilor, acordat lui Varujan Vosganian pentru volumul Cartea şoaptelor, Editura Polirom În cadrul Galei, scriitorului Radu Cosaşu i s-a acordat Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia Fiecare premiu pentru cele cinci categorii, Debut, Poezie, Critică/ Istorie literară/ Teorie literară, Proză, Eseu/ Memorialistică/ Publicistică, a avut valoarea de 1.000 de roni. Premiul „Gheorghe Crăciun“ pentru Opera Omnia a fost recompensat cu 4.000 de roni. Juriul: Paul Cernat, Caius Dobrescu, Antonio Patraş şi Carmen Muşat Invitaţi: Irina Sârbu (voce), Puiu Pascu (pian) A prezentat Tania Popa, actriţă la Teatrul Naţional Bucureşti. Trofeele au fost realizate de Elena Dumitrescu –...

Buchisind presa culturală

> Robert Şerban povesteşte în „Orizont” cum a stat la coadă pentru a-şi reînoi paşaportul. Cu banii rămaşi a mai dat o tură şi pe la „Joc secund” (mulţi timişoreni încă nu ştiu de unde vine numele librăriei n.a.) şi a căutat în zadar cărţile sale în cutiile cu reduceri. Erau încremenite, în acelaşi raft, cu acelaşi preţ. Voia să facă nişte provizii de daruri pentru prieteni. Rar ca un autor să-şi dorească  ieftinirea cărţilor. >  Mircea Ghiţulescu ne anunţă în „Luceafărul de dimineaţă” că roland-barthistul (al câtelea n.a.?) Virgil Tănase, care era mai mult călinescian decât semiotician, până de curând, va scoate la Gallimard (colecţia Folio-Biographies), o viaţă a unui scriitor, jenându-se sau pierzându-se printre complementarităţi să ne spună cine e autorul Caligulei. Daţi un search… > Excelenta revistă culturală „Banat”, finanţată de Consiliul Local Lugoj, publică în ultimul număr al anului trecut un inedit interviu realizat de Sorin Antohi şi Luca Piţu cu Emil Cioran, prin anii ’90. Semioticianul de origine română rememorează cum l-a cunoscut pe Petre Ţuţea: „L-am cunoscut astfel: eram afară, el cumpăra un ziar…îl întinde aşa…A, nu, nu, nu, e foarte important…era un ziar sovietic… Era un comunist fanatic când l-am cunoscut. Fantastic.” Şi azi extrema dreaptă şi-l revendică. > Ioana Pârvulescu, o respectabilă scriitoare din generaţia tânără, realizează într-un număr din ianuarie al „României literare” un interviu cu Mircea Cărtărescu de un servilism dus la paroxism. Cu întrebări de genul „Unde aţi scris Orbitorul, un roman total, un arhi roman…?”, cu ridicări de mingi la fileu, culminând cu întrebări de grădiniţă: „Ce-ţi doreşti de la anul ce vine?”, profesorul în devenire Ioana Pârvulescu dă un exemplu despre cum nu se face un interviu. Mai învaţă şi ea dacă părăseşte umbra Marelui Stejar păltinişean. > Oana Boca, şefa de PR a Poliromului, susţine că nu s-au putut publica fragmente din „Viaţa unui om...

Cătălin Dorian Florescu – De la Maseurul orb la Zaira

Cătălin Dorian Florescu colindă România cu noul său personaj „Zaira„, din cartea cu acelaşi nume, deja vândută în peste 26.000 de exemplare în ediţiile germane. Scriitorul german de origine română, emigrat pe timpul comunismului în Elveţia, trăieşte absolut din operele sale literare. Zilele acestea se află în turneu de promovare, prin diferite oraşe ale ţării, cu ultimul său roman. S-a inspirat din viaţa unor fiinţe din Banat care au avut ceva excepţional de zis în comunitatea lor şi care au ştiut să-şi spună povestea. Dacă penultimul personaj care a făcut un rol de excepţie în Maseurul orb, Ioan Timiş Palatinuş, a plecat de curând la ceruri, avea doar 57 de ani,  fiind un filosof cu tarabă de cărţii la Moneasa, Zaira Manta, din stea de teatru a ajuns stea de literatură. Ea a povestit reporterului „Evenimentului zilei”:  „Dacă era să fie biografie, nu mi-ar fi convenit. Deşi cartea e foarte scandaloasă. Ai să citeşti şi ai să te îngrozeşti. Sunt o aventurieră şi cam trăsnită”, spune cu un zâmbet cochet personajul trecut de o anumită vârstă. „A fost în soarta mea să inspir o carte şi nu a fost nimic programat”, îşi continuă firul poveştii Zaira. „Sunt un căutător de comori de poveşti, sunt mereu conştient de ceea ce aud.“ CĂTĂLIN DORIAN FLORESCU, scriitor În 2005, scriitorul Robert Şerban voia să-l ajute pe Cătălin Dorian Florescu să găsească subiect pentru un roman, motiv pentru care a aranjat o întâlnire cu poetul Traian Dorgoşan. „Am ajuns, s-au făcut prezentările, Cătălin, foarte gentil, a întrebat ce consumăm. Eu am cerut un suc de portocale, dar rebelul meu poet a cerut o votcă. Şi probabil Cătălin, care voia să îl cunoască, avea teamă că votca aia o să-i împrăştie gândurile, a zis că nu se poate. Rebelul parcă a fost înţepat cu o sabie, s-a ridicat de pe scaun şi a şters-o....