Aplicaţia POEZII. Top 100 de poezii româneşti

Aplicaţia POEZII-Top 100 de poezii româneşti poate fi descărcată din Android, Google Play şi Apple Store. Prin noul instrument de comunicare, tinerii autori pot concura cu mult prea cunoscuţii clasici ai literaturii române. Odată ce au aplicaţia în telefon pot introduce GRATUIT creaţii proprii şi recomanda prietenilor să le voteze opera. Topul se actualizează singur. Aplicaţia POEZII este un instrument la îndemâna tuturor iubitorilor de poezie. În condiţiile în care cărţile de poezii nu se vând, dar accesările poeziilor cresc pe zi ce trece în mediul online, semn că poezia mai are public, Bookiseala.ro şi Buchiseala.ro, două site-uri de cărţi, au produs un nou instrument de comunicare pentru paradigma digitală. Proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.  TOP VOT 08 ianuarie 2017 Lumina lumii Andrei Afilipoaie Viață 523 Ultima Noapte Rock en Roll Virginia Mircea Viață 520 Nostalgie Andrei Afilipoaie Dragoste 517 O scrisoare de la Muselim Seloo George Coșbuc Familie 511 Noi vrem pământ George Coșbuc   Patriotică 486 Și pentru că este luna Eminescu: Nemuritorul, de Virginia MIRCEA Într-o noapte de iarnă senină Cu cerul de o strălucire divină, Luna răspândea raze de argint, Stelele împleteau pod aurit, Din bolta cerească să coboare Luceafărul în zi de ianuarie. Un scâncet de copil s-a auzit Peste Codrii de aramă ca un cânt, Lacul oglindește Steaua ce a răsărit,… Continuarea poate fi citită descărcând aplicația...

Saveta e în Uniunea Scriitorilor !

Recent, un confrate jurnalist şi scriitor deplângea lipsa fondurilor pentru Revistele Uniunii Scriitorilor. În sensul diminuării disonanţelor, el a scris o scrisoare către prim ministru. Contrasemnată şi de alţi colegi.  Ce reprezintă aceste reviste? Pe cine slujesc? Ca liberal, am cerut mereu reducerea finanţărilor publice pentru servicii care nu aduc valoare adăugată. Pe cine au promovat aceste instituţii? Pe nimeni interesant. Pe limba lor: „tu mă lauzi pe mine, eu te laud pe tine şi toţi ne lăudăm în cor”. Dar pentru aceste dulcegării şi cumetrenii nu trebuie să se facă eforturi bugetare. Sigur că mulţi recunosc lipsa de public a acestor file din cronica timpului literar. În apărare se invocă trecutul acestor cetăţi. Tot timpul se uită ce castelani aveam atunci… Cultura română primeşte 0,42 % din Bugetul de Stat şi realizează 5,4 din PIB. O cultură subfinanţată produce venituri mai mari decât exportul de tăuraşi. Vă întrebaţi cum se poate aşa ceva. Simplu. Creatorii productivi nu au nevoie de finanţări publice. Mediocrii se scaldă în fel de fel de bodegi, festivaluri şi sinecuri care nu produc decât pagubă. Uniunea Scriitorilor e un exemplu despre cum banii publici pot ajunge bătaia de joc a unora. În timp ce Nicolae Manolescu, criticul care şi-a pierdut demult misiunea, intră în dispute ce ţin de răfuielile de mansardă, Saveta Georgescu, alias Dora Alina Romanescu, pătrunde în Uniunea Scriitorilor pe uşa din dos. „Adevărul” a publicat recent un articol devastator despre cum autoarea cărţilor despre viaţa lui Fuego,  „Gara Centrală” şi „Mărturii de iubire”, a reuşit să intre într-o Uniune în care există şi oameni fără bacalaureat. Mirare, humanum est! Uniunea Scriitorilor are 2400 de membri, dintre care 600 sunt pensionari, fericiţii câştigători ai unei jumătăţi de pensie în plus. Asta graţie unui acord între USR şi Ministerul Muncii. După revoluţie, USR-ului i s-a făcut cadou un imobil impozant pe Calea Victoriei,...

Liviu Antonesei – Polis şi Paideia. Şapte studii despre educaţie, cultură, politici educative

Sunt reunite în această carte şapte studii referitoare la probleme de actualitate ale domeniului ştiinţelor educaţiei: relaţia reformei globale cu reforma educaţiei, unele dimensiunii ale acesteia din urmă, funcţiile Universităţii în lumea de azi şi managementul acestei instituţii, formarea profesorilor, rolul modelelor în educaţie, noile educaţii şi noi perspective asupra educaţiei, deschise de fenomene ale lumii de azi, precum (re)modernizarea, globalizarea ori...

George Steiner – Moartea tragedie

Erudit de o impresionantă cuprindere interdisciplinară, George Steiner (n. 1929) s-a impus ca un pasionat comentator al culturii. Cele peste treizeci de volume pe care le-a publicat, cronicile apărute în periodice de mare autoritate şi prelegerile ţinute la universităţi de prestigiu conturează profilul complex al unui intelectual interesat deopotrivă de critica literară, de analiza fenomenului lingvistic şi de istoria şi teoria culturii. [În acest ultim domeniu, Steiner s-a aplecat cu precădere asupra fenomenului cultural contemporan, încercând o redefinire a culturii în epoca noastră, epoca pe care, cu nedisimulat patetism, o pune sub semnul „post-culturii”.] De acelaşi autor Errată. O...

Emil Brumaru – Dumnezeu se uită la noi cu binoclu

Volumul reuneşte textele publicate de Emil Brumaru în rubrica sa din Suplimentul de cultură, de la primul număr până la începutul anului 2006.