Formula actuală a pensiilor în România utilizează o corelaţie între salarii şi pensii. Cu toate acestea, la salarii totale egale pot rezulta pensii inegale, iar profile salariale diferite pot genera pensii egale. Cauzele dezechilibrului financiar din Sistemul Public de Pensii nu trebuie căutate doar în dezechilibrul demografic, al stării economice şi al transferului unei părţi a contribuţiilor la fondurile de pensii private, ci şi în formula de calcul a beneficiilor. Metoda de calcul a drepturilor de pensie din România poate părea o aritmetică elementară, infirmată de practică şi statistici. Adaptarea şi modificarea continuă a legii în funcţie de cazurile de grup şi de cazurile particulare demonstrează că multe aspecte de fond nu au fost corect dimensionate. Ajustările în timpul aplicării unui model sunt permisibile mai ales în faza implementării şi mai puţin în faza aplicării în sine a tehnicilor şi procedurilor modelului, cu excepţia situaţiei care impune o reformare a sistemului de pensii şi o amânare a stării de maturitate a acestuia, aşa cum au demonstrat actuarii. Fuziunea prin absorbţie a Sistemul de pensii militare, lipsa de perspectivă a pensiilor ocupaţionale în scopul de a crea un sistem unitar de pensii reliefează faptul că modelul de asigurări sociale din România este departe de a fi calificat cu termenii consensual, anticipativ şi stabil. Reformele derulate în întreaga lume în sistemele de pensii demonstrează faptul că problema pensiilor este o problemă actuală, naţională şi mondială....
