Așa-zisul „codex Rohonczi,” care ar fi vorbit despre o istorie a vlahilor din spaţiul dacic, este un document extrem de controversat, cu o scriere care nu a fost descifrată nici până astăzi. Manuscrisul a fost păstrat la Rohonc, astăzi localitatea Rechnitz din Austria, până în anul 1838, când contele Gusztav Batthyany și-a donat biblioteca, inclusiv codicele, Academiei de Ştiințe a Ungariei. Cercetătorii unguri au încercat să-l descifreze, crezând că este în limba maghiară, dar fără nici un rezultat. În principiu, procedeul pe care l-a întrebuințat pentru descifrare a constat în a întoarce cartea și a asocia fiecărui caracter litera cea mai apropiată. E de reținut însă că același simbol cunoaște uneori interpretări diferite și aceeași literă transcrie mai multe simboluri, scrie Adrian Bucurescu în ziarul Timpul. În text apar și unele ideograme, cu aceeași intenție de a îngreuna descifrarea. În favoarea ipotezei că textul este în limba dacă intervin unele abrevieri, ce se repetă foarte des, printre care Z.S, pentru Zalmoxis, și SSS, pentru numărul 666, care la daci avea însușiri pozitive, spune dacologul de la Timpul. Apar și unele cuvinte dacice, cum ar fi Napai, denumirea unui trib atestat pe harta marelui geograf Ptolemaios, în stânga râului Ialomița, precum și etnonimul Dac. De câteva ori apare și numele Mathia, ce ar putea duce la concluzia că e vorba de regele Mathia Corvin, inițiat în limbile vechi, în alchimie și în astrologie și mare colecționar de cărți rare. Alt nume, care apare și el foarte des, Vasia, pare a fi al autorului acestui misterios manuscris. Şi, ca misterul să se adâncească, singurul Vasia cunoscut deocamdată în istoria noastră medievală este un spătar al Ţării Românești, pe vremea domniei lui Mircea cel Bătrân! Dar nu din Ţara Românească plecaseră și Corvineștii? Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi, se...