Adrian Chivu – Schizosonet

Schizosenet, de Adrian Chivu, un poet original şi plin de forţă literară, este un sonet postmodern, în care eleganţa formulelor poetice se îmbină cu stridenţa singurătăţii: “îmi doresc s-o iau razna, să nu mai ştiu nimic despre mine”. Cartea este insoţită de imagini semnate de artistul plastic Cristi Şuteu. „ascultă-l pe kafka cum curge/ cum se topeşte în pământ/ şi dispare cum vorbeşte/ ascultă-l cum înfloreşte şi tace/ asemenea unui pian părăsit” „sunt ultimul om/ din ultima casă/ locuiesc în ultima cameră/ de la ultimul etaj/ nu vorbesc cu nimeni/ mă consum în gesturi mici/ şi definitive” sau „îmi spun că ar trebui să scriu un fel de kadish/ nu ştiu dacă există un sinonim în limba/ tradiţia noastră/ şi nici nu am chef să caut/ îmi spun: a fost”. De acelaşi autor Benzi...

Frustrările lui Gabriel Liiceanu, pe TVR

Nici n-a plecat bine Herta Müller din Bucureşti, ce mai freamăt, ce mai zbucium printre intelectualii ofuscaţi că nu li s-a recunoscut tăcerea din timpul comunismului – drept un act de „rezistenţă prin cultură” (poate fi un pleonasm) – de către distinsa doamnă, laureată a premiului Nobel pentru literatură şi intelectualii vizaţi au sărit să acuze. După ce Mircea Cărtărescu a publicat în Evz O nedreptate, Gabriel Liiceanu, pierzându-şi calitatea de editor al operelor scriitoarei de limbă germană, a simţit nevoia să dea o replică în lipsă pe canalul de casă al preşedintelui Traian Băsescu. Transcrierea integrală a monologului, aici! Total nepoliticos şi ireverenţios să faci public conţinutul unei discuţii private dintre Radu Filipescu (disident veritabil) şi Herta Müller, dar când frustrările te apasă, devii din intelectual public o simplă caţă…! Şi apropo….Gabriel Liiceanu nu s-a dezis de Traian...

Ian Beck – Povestea secretă a lui Tom Inimă – Curată

Tom Inimă-Curată îşi doreşte foarte tare să devină erou, la fel ca cei şase fraţi mai mari ai săi. Aceştia sunt curajoşi şi îndrăzneţi, frumoşi şi puternici. Dar Tom este foarte îngrijorat că el nu ar fi la fel de curajos ca şi fraţii săi. Departamentul de Poveşti nu îi va da niciodată începutul unei aventuri căreia el să-i dezvăluie finalul. Totul până când fraĺilor Inimă-Curată li se întâmplă ceva. Plecaţi în aventuri, fiecare dintre ei dispare pe rând. În Ţinutul Poveştilor, Albă-ca-Zăpada rămâne adormită şi Cenuşăreasa aşteaptă zadarnic, tristă, cu doar un singur condur de sticlă. Nimeni nu-l poate opri pe uriaş să macine oase ca să facă pâine, iar gâsca de aur priveşte abătută printre gratiile coliviei ei. Tom trebuie să-şi găsească fraţii, pentru ca poveştile să se poată încheia. Dar cum va putea un băiat obişnuit să-şi găsească curajul de a deveni un erou? Order Povestea secretă a lui Tom Inimă - Curată Preţ @ RON34,99 Qty: Adauga in cosul de...

Benjamin Walter – Copilărie berlineză la 1900

[Despre Benjamin] s-ar putea spune că a fost cel mai mare critic literar din istoria criticii literare. Dar asta ar însemna sa-i reducem din merite. În realitate, era un om care studia lumea. Modul de a gândi al lumii. […] El nu încerca niciodata sa înţeleagă ce este lumea, ci, întotdeauna, ce e pe cale să devină lumea. […] Era geniul absolut al unei arte foarte deosebite, care odinioară se numea profeţie şi pe care acum ar fi mai nimerit s-o numim: arta de a descifra mutaţiile cu o clipă înainte să se producă. (Alessandro BARICCO) Începută în 1932, în localitatea toscană Poveromo, şi revizuită de mai multe ori până în 1938, Copilărie berlineză la 1900 a ramas nepublicată în timpul vieţii lui Walter Benjamin. În cursul unor asidue operaţii de comprimare şi stilizare a materialului autobiografic iniţial, amintirea copilăriei petrecute în sânul unei familii evreieşti din marea burghezie devine o succesiune de locuri şi lucruri – străzi, pieţe, parcuri, încăperi, obiecte ale vieţii de zi cu zi – care, fără a ţine cont de vreun imperativ cronologic, se aranjează după bunul plac al memoriei înseşi. De altfel, Benjamin tradusese în germană trei volume din În căutarea timpului pierdut şi împărtăşea cu Proust ideea că istoria nu este un proces, ci un caleidoscop ale cărui imagini iau naştere în privitor. Cititorului i se arată „pe viu” cum funcţionează memoria: prin suprapuneri între prezent şi trecut, vis şi amintire, prin „nesfârşite interpolări în ceea ce a fost” (Benjamin), prin izolarea şi reasamblarea spontană a imaginilor, prin analogie şi deformare. Copilărie berlineza la 1900 conţine câteva dintre cele mai frumoase pagini scrise vreodată în germană şi este în acelaşi timp un text fundamental al...

La Berlin, premiera unui film despre Aktionsgruppe Banat

La Berlin a avut loc premiera documentarului „An den Rand geschrieben” – Scriitori germani, originari din Romania, in vizorul Securităţii”, semnat de Helmuth Frauendorfer şi Michael Baum. La eveniment a fost invitată şi Herta Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatura din 2009, una dintre protagonistele peliculei, informează Deutsche Welle. Au fost urmăriţi şi persecutaţi. Au încercat să-i convinga să colaboreze cu Securitatea.Îsi exprimau dorinţa de libertate prin literatură, atât cât era posibil într-un sistem totalitar şi se regăseau în muzica Beatles şi Rolling Stones. „Nişte nebuni de 20 de ani”, povesteşte autorul Richard Wager în film, „care s-au apucat să întemeieze Grupul de Acţiune Banat”. Sala de cinematograf a fost arhiplină la premiera documentarului „An den Rand geschrieben”, regizat de Helmuth Frauendorfer şi Michael Baum. Filmul abordează subiectul urmăririi de către securitate a scriitorilor germani din Banat şi evoluţia, în context, a literaturii de limbă germană în vestul României, în anii ’70 şi ’80. Regizorul prezintă viaţa autorilor, curajul lor de a se revolta, experienţele trăite de fondatorii Grupului de Acţiune Banat sub regimul comunist. Un contrast brutal între cultura şi politica de la acea vreme, revăzut din perspectiva prezentului. Protagoniştii filmului documentar relatează întâmplările prin prisma unui puzzle al trecutului, pus acum laolaltă şi redescoperit ulterior în dosarele Securităţii. Laureata premiului Nobel pentru literatură din 2009, scriitoarea  Herta Müller, autorii Gerhardt Csejka, Johann Lippet, Horst Samson, William Totok si Richard Wagner povestesc despre o tinereţe tulburătoare, dominată, pe de o parte de curaj, petreceri underground, baluri organizate în comunitatea şvabilor din Banat, cultura flower-power, dorinţa de a schimba ceva prin literatură şi, pe de altă parte, de teamă, urmărire şi arestări. Recunoaşteţi eleva de liceu? Cu ocazia premierei, fundaţia „Memorialul Hohenschenhausen”, dedicat victimelor comunismului din fosta RDG, a organizat o dezbatere pe tema influenţei pe care a avut-o infiltrarea poliţiei politice în România comunistă asupra vieţii şi...