Stanley Wiener – Diagnosticul diferenţial în durerea acută

76.00 – 60.00 Lei Lucrare consacrată pe plan internaţional prin valoare şi volum de informaţii, acest adevărat tratat al durerii acute – cel mai frecvent simptom de prezentare a pacientului la medic – constituie o premieră în literatura medicală românească. Acum introdusă în bibliografia examenului de medic specialist, la specialitatea Medicină de familie, cartea constituie o sinteză remarcabilă care, pe parcursul a 698 de pagini, ghidează medicul spre stabilirea diagnosticului exact al migrenelor, nevralgiilor, durerilor abdominale, articulare, de la nivelul membrelor, al toracelui...

Zorin Diaconescu – Schimbarea la faţă

Se zice că atunci când priveşti detaşat un spectacol, poţi vedea mai clar jocurile de rol de pe scenă şi poţi intui mai uşor acţiunea ce urmează. Zorin Diaconescu (cine îşi dă numele copilului Zorin?), la fel ca alte 22 de milioane (minus populaţia Timişoarei şi o parte din Bucureşti), s-a culcat noaptea cu dictatura şi s-a trezit dimineaţa cu revoluţia, Nu era vina lui. Era profesor la liceul din Jad. O localitate care nici nu există pe hartă. Cică pe Valea Nireşului. Undeva pe lângă Cluj. După 20 de ani scrie impresii. Când mi-a picat în mână cartea sa de debut „Schimbarea la faţă” m-am enervat. Am zis că omul ăsta îşi bate joc de noi. Venea el, dintr-un loc care nu există, să ne explice nouă, celora care am stat aproape o săptămână sub gloanţe, în Decembrie 1989, cum e cu revoluţia. O carte scandaloasă, cu un titlu care nici nu-i aparţine. Noroc că în prefaţă îi dă Cioranului ce-i a lui Cioran şi nouă, cititorilor consumatori de revoluţii, o interpretare foarte aproape de adevăr a evenimentelor de atunci. A trebuit să vină Neica Nimeni, dintr-un oraş imaginar, să ne limpezească angoasele şi trăirile, să ne explice cât de fraieri am fost şi cum s-au folosit alţii de noi. Cum să nu dai cu ochelarii de ciment când citeşti silogismul autorului: „Dacă tulburările de stradă le considerăm revoluţie, atunci avem câte o revoluţie la fiecare meci de fotbal Universitatea cu CFR Cluj.”? Adică în Decembrie 1989 nu a fost revoluţie adevărată? Omul care aşa cum recunoaşte nu a făcut în viaţa lui altceva decât să conducă o clasă de elevi, ne conduce pe noi prin meandrele concretului unei emanări de pomină, în nopţile în care ne-am pierdut vigilenţa şi ne apăram de falşii terorişti. Zorin Diaconescu a văzut cu ochii lui cum tovarăşa Cociurlă, cu coc şi...

Nominalizările la Premiile „Observator cultural”

Debut Stoian G. Bogdan, Chipurile, Editura Cartea Românească Andrei Gorzo, Bunul, răul şi urîtul în cinema, Editura Polirom Corina Sabău, Blocul 29, apartamentul 1, Editura Polirom Georgiana Sârbu, Istoriile periferiei. Mahalaua în romanul românesc de la G.M. Zamfirescu la Radu Aldulescu, Editura Cartea Românească Andrei Terian, G. Călinescu. A cincea esenţă, Editura Cartea Românească Poezie Dan Coman, Dicţionarul Mara, Editura Cartier Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Editura Cartier Angela Marinescu, Probleme personale, Editura Cartea Românească Anca Mizumschi, Anca lui Noe, Editura Humanitas Alexandru Muşina, Regele dimineţii, Editura Tracus Arte Critică/ Istorie literară/Teorie literară George Ardeleanu, N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii, Editura Humanitas Adrian Lăcătuş, Modernitatea conservatoare. Aspecte ale culturii Europei centrale, Editura Universităţii Transilvania Braşov Dan C. Mihăilescu, Despre omul din scrisori. Mihai Eminescu, Editura Humanitas Gelu Negrea, Dicţionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale (A-Z), Editura Cartea Românească Marta Petreu, Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian, Editura Polirom Proză Matei Florian, Şi Hams şi Regretel, Editura Polirom Ioana Pârvulescu, Viaţa începe vineri, Editura Humanitas Cristian Teodorescu, Medgidia, Editura Cartea Românească Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste, Editura Polirom Matei Vişniec, Sindromul de panică în oraşul luminilor, Editura Cartea Românească Varujan Vosganian, Cartea şoaptelor, Editura Polirom Eseu/ Memorialistică/ Publicistică Gabriel Andreescu, L-am urît pe Ceauşescu, Editura Polirom Vasile Ernu, Ultimii eretici ai Imperiului, Editura Polirom Sanda Golopenţia, Viaţa noastră cea de toate zilele, Editura Curtea veche Mircea Mihăieş, Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W., Editura Polirom Marius Oprea, Şase feluri de a muri, Editura Polirom Ion Vianu, Exerciţiu de sinceritate, Editura Polirom Cine va lua...

Terry Pratchett – O pălărie plină de cer

O vrăjitoare adevărată poate zbura pe o mătură, poate face vrăji şi poate împleti o mreajă cum trebuie din aproape orice. Tiffany Suferind, la unsprezece ani ai ei, nu poate. O vrăjitoare adevărată nu iese niciodată, din întâmplare, afară din corpul ei, lăsându-l gol. Tiffany iese. Şi există ceva care abia aşteaptă să dea peste un trup pe care să-l ia în...

Salman Rushdie: „Este povestea mea şi trebuie să o spun”

Celebrul scriitor de origine indiană, Salman Rushdie, intenţionează să scrie o carte despre perioada pe care a petrecut-o ascunzându-se de islamiştii fanatici. Datorită romanului său, “Versetele satanice” (1988), considerat o insultă adusă islamului, lui Mohamed şi Coranului, Rushdie a fost condamnat la moarte de liderul iranian, Ayatolahul Khomeini, printr-un decret religios numit fatwa. Autorul, acum în vârsta de 62 de ani, a fost obligat să stea  sub protecţie, departe de viaţa publică, timp de 10 ani, începând cu 1989. Foarte puţine lucruri se ştiu despre această perioadă din viaţa scriitorului. Apropiaţi ai lui Rushdie susţin că acesta a avut o relaţie dificilă cu ofiţerii responsabili de protecţia sa. Nu a încetat să îşi viziteze prietenii, să meargă la teatru şi la cinema, în ciuda interdicţiilor impuse de permanenta ameninţare care plana asupra vieţii sale. Recompensa pentru uciderea lui Rushdie ajunsese la impresionanta sumă de 1,8 milioane de lire sterline. De suferit au avut şi traducătorii operei „Versetele satanice”. Traducătorul japonez a fost ucis, în vreme ce traducătorul italian şi cel norvegian abia au supravieţuit tentativelor de asasinat. O altă tentativă de asasinat, de această dată asupra unui traducător turc, a dus la uciderea a 37 de intelectuali prezenţi la un festival cultural. La 20 de ani de la condamnarea la moarte a lui Rushdie, fanii scriitorului speră că în curând vor afla mai multe detalii despre misterioasa perioadă în care acesta a stat ascuns. Prezent la Emory University din Altanta, cu ocazia unei expoziţii care conţine manuscrisele, corespondenţa şi fotografiile donate universităţii în 2006, scriitorul a declarat: „Este povestea mea şi la un moment dat va trebui spusă. Cred că acel moment se apropie”. Conform editorilor, un roman auto-biografic ar deveni cea mai bine vândută carte a scriitorului, luându-i astfel locul romanului „Versetele satanice”. Între timp, sub semnătura lui Salman Rushdie va apărea, în toamna anului 2010, romanul „Luka...