Teofil Paraian – Revărsări de gând

In Revărsări de gând regăsim cuvintele rostite de Părintele Teofil la taberele din anii 2000 şi 2001 de la Mănăstirea Oasa. Tema principală a cuvintelor din anul 2000 este credinţa, pe care părintele o abordează pe larg, lămurind diferite aspecte ale acesteia, după cum sugerează chiar titlurile conferinţelor: Ce înseamnă să fii creştin?; Necesitatea credinţei în viaţa spiritualî; Credinţă şi mântuire; Credinţa lucrătoare în iubire; Măsurile şi roadele credinţei; Cine este Dumnezeu? Unde putem să-L întâlnim? Cum putem să-L întâlnim?; la care se adaugă inspirata predică rostită de Părintele Teofil la Sfânta Liturghie în ziua Sfântului Pantelimon, hramul Mănăstirii Oasa: Să ne iubim unii pe alţii! In anul 2001, parintele a ales să vorbească despre examenele pe care le avem de dat în plan duhovnicesc, examene pe care nu numai studenţii, ci toti creştinii trebuie să le treacă pentru a se mântui: Examenul credinţei; Examenul iubirii; Examenul cinstirii; Examenul rugăciunii; Examenul la rugăciunea de toată vremea; la final s-a dezbătut o tema mai puţin abordată în lumea ortodoxă, obişnuită să pună în faţă experienţele mistice din Vieţile sfintilor, şi anume: Experienţe mistice în Noul Testament. de acelaşi autor: Gânduri...

Heinrich Agrippa – Cartea filosofiei oculte Vol.1

Ce este filosofia ocultă? Iată o întrebare care depinde în mare măsură de cine îşi asumă răspunsul. Căci, dacă întrebăm un filosof modern, va spune că e „un pătrat rotund, adică un nonsens“ , de vreme ce neocupându-se de universalii şi de cauze prime nu mai poate fi filosofie. Dacă chestionăm un literat, adevăratul beneficiar al simbolurilor care au ieşit din retorta acestei philosophia perennis, precis va ridica din umeri încurcat. În vreme ce un antropolog va spune că e gândirea magică predispusă la o supravieţuire marginală între cei doi piloni ai gândirii umane, religia şi ştiinţa. Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486 – 1535) a fost probabil unul dintre primii autori de interpretări ale semnelor oculte. A studiat în oraşul său natal, Cologne şi apoi la Paris. Revine acasă în jurul vârstei de douăzeci de ani, dar pleacă imediat pentru a hoinări prin Europa. În anul 1512, a fost profesor la Universitatea din Dole, Franţa, unde a ţinut mai multe prelegeri despre De verbo mirifico de Johann Reuchlinn. Teologi precum Jean Catilinet sau Cordelier au protestat public împotriva interpretării date lucrării De verbo mirifico la Dole, acuzându-l pe Agrippa de erezie.În 1510, Agrippa a lucrat o vreme cu Johannes Trithemius căruia i-a trimis o ciornă a operei sale, De occulta philosophia libri tres, o sinteză a gândirii oculte renascentiste. Trithemius l-a încurajat sugerându-i însă să-şi păstreze opera secretă. Agrippa a ales să n-o publice, poate tocmai din acest motiv, dar a continuat să corecteze şi să regândească lucrarea timp de douăzeci de ani. În timpul peregrinărilor sale în Germania, Franţa şi Italia, el a lucrat ca teolog, fizician, jurisconsult şi soldat. de acelaşi autor: Cartea filosofiei oculte...

Christian Dikol – Protecţia magică

Protecţia magică – aici găsiţi toate ceremonialurile şi ritualurile benefice de   magie  albă pentru exorcisme şi purificări, pentru protecţia antimalefică a persoanei şi a bunurilor sale mobile şi imobile, refacerea stării de sănătate şi a sporului casei, influenţarea benefică a viitorului, karmei, soartei şi destinului, iubirii, căsătoriei, afacerilor. de acelaşi autor: Iniţiere în comunicări astrale Misterele practicilor divinatorii Order Protecţia magică Preţ @ RON37,70 Qty: Adauga in cosul de...

Adina Rădulescu – Rituri de protecţie în obiceiurile funerare româneşti

Rituri de protecţie în obiceiurile funerare româneşti, la origine teza de doctorat este una dintre cele mai articulate, mai dense şi mai bine scrise lucrări de specialitate pe care le-am citit în ultima vreme, o contribuţie ştiinţifică serioasă la cunoaşterea şi înţelegerea unui sector important al culturii noastre populare. (Nicolae Constantinescu) Lucrarea autoarei Adinei Rădulescu este valoroasă pentru că ajunge, în urma cercetărilor proprii, la o concluzie certă: riturile de protecţie funerară catalogate până acum simple superstiţii au coerenţă, relevanţă şi sens dacă sunt citite din perspectiva gândirii magice care le-a generat. Studiul se citeşte cu mare înţeles şi impresionează prin bogăţia şi diversitate informaţiilor interdisciplanare. (Ion Ghinoiu) Order Rituri de protecţie în obiceiurile funerare româneşti Preţ @ RON18,90 Qty: Adauga in cosul de...

I.I. Russu – Religia geto-dacilor

Religia geto-dacilor este una extrem de spectaculoasă. Credinţele lor religioase, care au fost considerate de întreaga antichitate şi de foarte mulţi cercetători moderni ca originale şi profund deoasebite faţă de alte popoare şi chiar faţă de fraţii şi vecinii traci de la sud de Haemus. Sunt cele mai înalte produse spirituale şi de cultura ale populaţiei...

Carl Sagan – Diversitatea experienţei ştiinţifice. O viziune personală asupra căutării lui Dumnezeu

Conferinţele Gifford susţinute de Carl Sagan în 1985 au reprezentat pentru autor o şansă de a-şi expune în detaliu concepţia legată de relaţia dintre religie şi ştiinţă, ca şi anumite căutări proprii având ca subiect înţelegerea naturii sacrului. Convingerea ştiinţei potrivit căreia cercetarea adevărului nu are sfârşit i se pare lui Sagan singura abordare suficient de smerită pentru a fi vrednică de universul care ni se...