Ce este filosofia ocultă? Iată o întrebare care depinde în mare măsură de cine îşi asumă răspunsul. Căci, dacă întrebăm un filosof modern, va spune că e „un pătrat rotund, adică un nonsens“ , de vreme ce neocupându-se de universalii şi de cauze prime nu mai poate fi filosofie. Dacă chestionăm un literat, adevăratul beneficiar al simbolurilor care au ieşit din retorta acestei philosophia perennis, precis va ridica din umeri încurcat. În vreme ce un antropolog va spune că e gândirea magică predispusă la o supravieţuire marginală între cei doi piloni ai gândirii umane, religia şi ştiinţa.
Heinrich Cornelius Agrippa von Nettesheim (1486 – 1535) a fost probabil unul dintre primii autori de interpretări ale semnelor oculte. A studiat în oraşul său natal, Cologne şi apoi la Paris. Revine acasă în jurul vârstei de douăzeci de ani, dar pleacă imediat pentru a hoinări prin Europa. În anul 1512, a fost profesor la Universitatea din Dole, Franţa, unde a ţinut mai multe prelegeri despre De verbo mirifico de Johann Reuchlinn. Teologi precum Jean Catilinet sau Cordelier au protestat public împotriva interpretării date lucrării De verbo mirifico la Dole, acuzându-l pe Agrippa de erezie.În 1510, Agrippa a lucrat o vreme cu Johannes Trithemius căruia i-a trimis o ciornă a operei sale, De occulta philosophia libri tres, o sinteză a gândirii oculte renascentiste. Trithemius l-a încurajat sugerându-i însă să-şi păstreze opera secretă. Agrippa a ales să n-o publice, poate tocmai din acest motiv, dar a continuat să corecteze şi să regândească lucrarea timp de douăzeci de ani. În timpul peregrinărilor sale în Germania, Franţa şi Italia, el a lucrat ca teolog, fizician, jurisconsult şi soldat.
de acelaşi autor:
Cartea filosofiei oculte Vol.2
Leave a Reply