Premiul Nobel pentru Literatură, 1970
“Ca sa ajung pe acest podium unde se citesc prelegerile Nobel, podium oferit nu fiecarui scriitor si numai o data in viata, nu am urcat trei-patru trepte improvizate, ci sute sau chiar mii de trepte neinduplecate abrupte, inghetate, care ies din intuneric si din frig, de unde mi-a fost dat sa ma salvez, si unde altii, poate mai daruiti si mai inzestrati ca mine, au murit.”
Aleksandr Soljenitin, Premiul Nobel pentru Literatura, 1970
“Iubeste revolutia”! este un fragment rotunjit, scris in saraska descrisa in Primul cerc. Eroul, Nerjin, vrea sa intre in armata spre a-si apara tara, dar este refuzat din motive medicale. Nerjin este un tanar sovietic, unul inzestrat cu o judecata sanatoasa, deci cu simt critic. Cititorul va intelege cum s-a format viitorul disident si va aprecia simplitatea totodata rafinata si proaspata a scrierii tanarului Soljenitin”
Sku: BAGAG
Zona livrare A
Premiul Nobel pentru Literatură, 1905
“pentru meritele sale excepţionale ca scriitor epic“
Henryk Sienkiewicz (1846–1916) a pătruns în conştiinţa europeană şi universală datorită, în primul rând, romanelor istorice. Premiul Nobel acordat în anul 1905, după ce în 1896 publicase Quo vadis, avea să-l impună ca pe unul dintre cei mai cunoscuţi şi populari romancieri din lume. Dincolo de interesul major faţă de istorie, pasiune manifestată încă de copil, Sienkiewicz era la curent cu ideile care se vehiculau în epocă, precum şi cu disputele purtate în zona literaturii şi artei. Excelent observator al evenimentelor şi al problemelor din viaţa socială şi politică, scriitorul s-a dovedit un fin cunoscător al sufletului uman şi mai ales al psihologiei feminine… Pentru a demonstra că este un “scriitor total”, a trecut dincolo de preocupările istorice şi a scris câteva romane social – psihologice (Fără ideal, 1891; Familia Połaniecki, 1894; Convulsii, 1910), în care exprimă idei , atitudini, concepţii proprii nivelului de gândire de la sfârşitul epocii, demonstrând totodată că stăpâneşte structura şi tehnica altor specii literare (jurnalul, epistolografia, memoriile etc). Structural, romanul se caracterizează prin descrierea detaliată a sentimentelor, dorinţelor şi trăirilor protagoniştilor, Sienkiewicz dovedindu-se un excelent cunoscător al psihologiei umane. Rigoarea descrierilor din jurnal atestă credibilitatea şi autenticitatea mărturisirilor. Dincolo de caracterizările la nivel individual, sunt importante cele trei ipostaze ale iubirii care se desprind în urma evoluţiei naraţiunii…Vă lăsăm să descoperiţi un roman fascinant cu o poveste asemenea…
Premiul Nobel pentru Literatură, 1932
“pentru remarcabila sa artă narativă care îşi găseşte forma cea mai înaltă de expresie în Saga familiei Forsyte”
„…O sonata psihologica interpretata de o mana maiastra, care se bazeaza pe variatiunile pasiunii si ale cedarii varstelor omului.“
Anders Österling, membru al Juriului Nobel, in Discursul de acordare a premiului, Stockholm, 1932
„Intr-un alt secol si mileniu, il putem reciti cu placere pe Galsworthy pentru psihologia sa profunda, care schiteaza un segment dintr-o istorie a sentimentalismului, un episod al ei dintre cele mai interesante si mai gingase.“
Horia Garbea
„Nu exista nici cea mai mica indoiala ca, scriind in 1913, Galsworthy credea inca in dragoste. Floarea intunecata urmareste cele trei mari pasiuni din viata unui sculptor…“
The Financial Times
„… o alegorie a tineretii, a varstei si a pasiunii.“
New York Times
Premiul Nobel pentru Literatură, 1938
“pentru descrierile şi dense şi autentic epice ale vieţii ţărănimii chineze, precum şi pentru capodoperele ei în domeniul biografiei“
Asemenea unui romancier chinez, eu vreau sa scriu pentru oameni.Povestile apartin populatiei. Numai ea poate judeca, pentru ca simturile ei sunt nepervertite si emotiile ei sunt neingradite.Un romancier nu trebuie sa priveasca literatura ca pe un scop in sine. Nici macar nu trebuie sa cunoasca prea bine acest teritoriu, pentru ca oamenii,care sunt materialul sau,nu se afla acolo. El este un povestas intr-un cort, la tara, si povestile lui atrag oamenii in acel cort. El nu trebuie sa ridice vocea cand trece pe- acolo un invatat. El trebuie sa fie bucuros daca oamenii de rand il asculta cu placere. Cel putin asa am invatat eu din China.
Pearl S. Buck, Premiul Nobel pentru Literatura, 1938
Tradus de Mircea Eliade in vara anului 1938, romanul biografic “Inger luptator” este povestea fascinanta a tatalui autoarei, misionar crestin, dintr-o severa familie de prezbiterieni, care isi dedica intreaga existenta, austera si lipsita de orice forma de lux sau confort, strainilor pe care ii initiaza in tainele crestinismului.
Andreea Rasuceanu
Sku: GHAZTSA
Zona livrare A
Premiul Nobel pentru Literatură, 1934
“pentru îndrăzneața și ingenioasa renaștere a artei dramatice și scenice“
Subiectele preferate ale lui Pirandello sunt viaţa şi arta, adevărul şi minciuna, realitatea şi iluzia, adică esenţa însăşi a teatrului. Deşi a scris şi câteva romane, precum şi un număr impresionant de nuvele, Pirandello rămâne în memoria lumii în primul rând ca autor de teatru. Spectacolul scenic a exercitat asupra lui o fascinaţie constantă, căreia îi stă mărturie nu doar faptul că acest domn (spun contemporanii săi) serios, retras, mai degrabă timid, a îni inţat o companie de teatru, ci şi subiectul multora dintre textele sale. Teatrul i-a dat mult lui Pirandello, dar datoria nu a rămas neplătită…
“Pentru reuşita strădaniilor mele literare a trebuit să merg la şcoala vieţii. Această şcoală, deşi nefolositoare unor minţi strălucite, este singurul lucru care poate ajuta o gîndire de tipul meu: atentă, concentrată, răbdătoare, cu adevărat copilărească la început, de elev ascultător dacă nu de profesori, cel puţin de viaţă, un elev care nu a părăsit niciodată încrederea sa deplină în lucrurile pe care le-a învăţat. Această încredere vine din simplitatea naturii mele profunde. Am simţit nevoia de a crede în aparenţa vieţii fără cea mai mică rezervă ori îndoială. Pe măsură ce talentele mele reale se dezvoltau, mă lăsau complet neputincios în faţa vieţii, aşa cum devine orice artist adevărat, capabil doar de gîndurile şi simţirile sale. Gînduri pentru că am simţit şi simţiri pentru că am gîndit. De fapt, sub puterea iluziei de a mă crea pe mine însumi, am creat doar ce am simţit şi am fost în stare să cred. Aş vrea să cred cu bucurie că acest Premiu a fost dat nu atît de mult pentru virtozitatea mea ca scriitor, neglijabilă de altfel, ci pentru sinceritatea omenească a operei mele.”
Premiul Nobel pentru Literatură, 1998
“prin parabolele sale susţinute de imaginaţie, compasiune şi ironie, ne dă posibilitatea continuă să înţelegem o realitate iluzorie”
Ultimul roman al lui Jose Saramago, Cain (2009), reia într-o perspectivă modernă povestea biblică a lui Cain şi Abel. După ce îşi ucide fratele într-un moment de frustrare, Cain ajunge la o înţelegere cu un Dumnezeu care capătă o ciudată aparenţă dictatorială şi scapă condamnat la veşnica pribegie, cu un sac de merinde şi având drept tovarăş un măgar. Cutreierând lumea şi timpurile, tânărul călător perturbă poveştile unei întregi distribuţii de personaje familiare – Noe, Moise, Isaac –, alterând pentru totdeauna cursul legendelor de-a lungul drumului. Cu caracterul său nevolnic şi cu desăvârşire uman, Cain se străduieşte să înţeleagă ideea credinţei, socotelile şi faptele unui Dumnezeu de nepătruns.
Sku: NSHSUZS
Zona livrare A
Premiul Nobel pentru Literatură, 2010
„cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale”
„Ficţiunea ne însoţeşte încă de când, în adâncurile preistoriei, am păşit întâia oară pe sinuosul drum care avea să ne ducă, după milenii, la ceea ce azi numim civilizaţie. Literatura e fiica târzie a acelei îndeletniciri primitive de a inventa şi a povesti istorii care a umanizat specia şi a rafinat-o.
Această viaţă impalpabilă, fermecătoare şi indispensabilă – ficţiunea – pe care o trăim când călătorim, singuri sau însoţiţi (ascultându-i pe povestitori sau urmându-i pe scriitori), către universurile deschise de imaginaţie nu trebuie considerată o palidă copie a vieţii adevărate, a vieţii trăite obiectiv: amuzament, magie, joc, exorcism, nonconformism şi revoltă, dorinţa de libertate şi plăcere, ficţiunea înseamnă multe lucruri deodată şi, fără îndoială, este o trăsătură esenţială şi exclusivă a omenirii, o călătorie fără întoarcere către locuri necunoscute, un act de eroism intelectual care conţine, în potenţialitate, toata uimitoarea aventură umană înscrisă în istorie.“ (Mario VARGAS LLOSA)
Sku: A4A45ASGSS
Zona livrare A
Premiul Nobel pentru Literatură, 2006
Un tânăr avocat pornit în căutarea soţiei sale dispărute pătrunde pe nesimţite în cotloanele tulburi ale istoriei moderne a Turciei, dar şi ale propriei vieţi, parcurgând treptele unei iniţieri halucinante, care oscilează între realitate şi ficţiune… Urmează un lung periplu printr-un Istanbul suprarealist, copleşit de istorie şi de troiene, o poveste plină de mister şi melancolie, cu personaje care apar şi dispar, lăsându-şi în urmă tainele, într-o lume labirintică şi neliniştitoare, făurită din visuri imposibile şi din coşmaruri stăruitoare…
Fiecare poveste adăposteşte o altă poveste, într-o înlănţuire fără sfârşit în care se împletesc trecutul şi prezentul, identitatea şi memoria, dragostea şi uitarea, viaţa şi moartea…
Un autentic arabesc pamukian, înţesat cu asasinate, piste false, aluzii la filme turceşti şi americane, digresiuni pe tema misticii islamice, a descifrării simbolisticii de pe chipurile umane şi a meşteşugului confecţionării de manechine.
Sku: N6S6SSS
Zona livrare A
Premiul Nobel pentru Literatură, 1982
Un ziarist bătrân decide să-şi sărbătorească a 90-a aniversare în stil mare, oferindu-şi un cadou care îl va face să simtă că trăieşte: o adolescentă virgină. Într-un bordel dintr-un oraş pictural, o vede pe copilă din spate, complet dezbrăcată, şi viaţa sa se schimbă radical. Acum, că o cunoaşte, simte că ar putea muri, nu de bătrâneţe, ci de dragoste. “Povestea târfelor mele triste” e povestea unui bătrân singur şi excentric, o naraţie a aventurilor sexuale ale acestuia (nu puţine, de altfel), aventuri pentru care întotdeauna a plătit, neînchipuindu-şi că astfel va găsi vreodată dragostea adevărată. Această poveste, scrisă în incomparabilul stil de Gabriel Garcia Marquez e o poveste despre nefericirile bătrâneţii şi bucuria de a te îndrăgosti.
De acelaşi autor
Ochi de câine albastru
Sku: BVNS671A
Zona livrare A
Aici nu este vorba despre o realitate plăcută şi amuzantă. García Márquez ne pune faţă în faţă cu o prezenţă inevitabilă – moartea -, dezvăluind-o ca pe o parte geamănă a vieţii noastre. Moartea licărindu-ne în vise, cunoscută apoi ca experienţa totală a sufletului şi a corpului. Moartea ca o constantă iminentă, care ne arată până în ce punct fiinţa noastră este formată din aspecte distincte şi niciodată imaginate.
De acelaşi autor
Incredibila şi trista poveste a candidei Erendira şi a bunicii sale fără suflet
Sku: STRBNCVZU
Zona livrare A
Efortul de a scrie o povestire este la fel de intens ca la începerea unui roman. Căci în primul paragraf al unui roman trebuie definit totul:structura, ton, ritm, lungime şi uneori chiar şi caracterul vreunui personaj. Restul este plăcerea de a scrie.
De acelaşi autor
Despre dragoste şi alţi demoni
Sku: R5AQ9YZ
Zona livrare A
Recomandat de bookiseala.ro
