Sergiu Grossu – M-am luptat lupta cea bună

M-am luptat lupta cea bună Sergiu Grossu, recăpătându-şi cetăţenia română, pierdută din cauza refugiului în Franţa, îşi dă toată silinţa să fie prezent în viaţa patriei, nevindecată pe deplin de pacostea comunismului, prin crearea Fundaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Nicoleta-Valeria Grossu, cu scopul de a ajuta material victimele nevoiaşe ale călăilor comunişti, prin lansarea unei edituri de spiritualitate creştină, Duh şi Adevăr, prin înfiinţarea Centrului de Cultură Creştină Nicoleta-Valeria Grossu. Pe lângă aceste realizări, Sergiu Grossu a fondat în Franţa asociaţia Le Devoir du Souvenir (Datoria Amintirii), pentru a nu se uita ceea ce a însemnat comunismul pe plan mondial, iar la Chişinău, la îndemnul şi cu sprijinul său, istoricul literar Iurie Colesnic a pus bazele unui Centru Internaţional pentru Copii şi Tineret, care urmăreşte „beneficiul public, prin iluminare culturală, ameliorarea învăţământului şi educarea copiilor şi tineretului în spirit creştin şi patriotic”. Sergiu Grossu (14 noiembrie 1920, Cubolta, Basarabia – 25 iulie 2009, Bucureşti). Licentiat în filosofie, filologie moderna si teologie al Universitatii din Bucuresti, Sergiu Grossu a activat clandestin in miscarea religioasa „Oastea Domnului”. A facut inchisoare politica intre 1959 si 1962, dupa care a fugit din tara, stabilindu-se in Franta, unde a incercat sa faca cunoscuta situatia credinciosilor din tarile comuniste, prin revista „Catacombes” si numeroase...

Hedi Fried – Întoarcere la viaţă

Întoarcere la viată, cartea lui Hedi Fried, scrisă în registrul direct, realist al vieţii cotidiene, romanul cu conotaţii biografice, readuce în conştiinţa publicului tragedia milioanelor de victime ale Holocaustului. Istoria vieţii Hannei este cea a unei femei puternice, care renaşte din cenuşa suferinţelor şi-şi clădeşte o viaţă nouă pe ruinele celei vechi. Tonul narativ detaşat, stilul concis fac şi mai expresivă istorisirea acestei biografii europene din frământatul secol XX. Hedi Fried s-a născut în 1924, la Sighet, în familia unui medic stomatolog evreu. În 1944, în timpul ocupaţiei maghiare asupra Transilvaniei de Nord, ea a fost deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie. Părinţii ei au fost ucişi în lagăr. Eliberata în 15 aprilie 1945, împreună cu sora ei, Hedi Fried a ales să trăiască în Suedia, unde, după imense eforturi, a reuşit să-şi refacă viaţa. De acelaşi autor Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la...

Hedi Fried – Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la Auschwitz

În veacul al XX-lea, uciderea în masă a căpătat proporţii nemaiîntâlnite în istorie. Genocidul armenilor, Holocaustul în care milioane de nevinovaţi şi-au pierdut viaţa, asasinarea a zeci de milioane de inocenţi în lagărele şi închisorile comuniste, omorurile care au injumătăţit populaţia Cambodgiei, purificarea etnică în sud-estul Europei, generalizarea torturii ca metodă de luptă, terorismul sunt doar fenomenele cele mai vizibile care conduc la ideea că violenţa umană a atins un nivel ce ameninţa umanitatea însăşi. Hedi Fried este încă una dintre fiinţele care depun mărturie despre ororile acestui secol. Născută în oraşul Sighet din Maramureş, ea a fost deportată la Auschwitz în timpul ocupaţiei maghiare asupra Transilvaniei de Nord, împreună cu întreaga familie. În lagăr, ambii părinţi au fost gazaţi. Hedi şi sora ei au ajuns în cele din urmă în lagărul de muncă de la Bergen-Belsen. Au fost eliberate la 15 aprilie 1945, data pe care Hedi o consideră o a doua zi de naştere. Hedi Fried trăieşte în prezent în Suedia. Remarcabilă în cărţile ei este capacitatea de a povesti fără ură aceasta cumplită experienţă care a frânt mii de existenţe şi obsedează mii de conştiinţe. Tot atat de remarcabile sunt straduinţa de a menţine vie în conştiinţa umanităţii monstruozitatea Holocaustului şi lupta ei împotriva oricărei forme de genocid. Hedi Fried s-a născut în 1924, la Sighet, în familia unui medic stomatolog evreu. În 1944, în timpul ocupaţiei maghiare asupra Transilvaniei de Nord, ea a fost deportată la Auschwitz împreună cu întreaga familie. Părinţii ei au fost ucişi în lagăr. Eliberată în 15 aprilie 1945, împreună cu sora ei, Hedi Fried a ales să trăiască în Suedia, unde, dupa imense eforturi, a reuşit să-şi refacă viaţa. Comenteaza pe blogul editurii De acelaşi autor A treia viaţă Order Frânturi dintr-o viaţă. Drumul la şi de la Auschwitz Preţ @ RON23,90 Qty: Adauga in cosul de...

Victoria Dragu Dimitriu – Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco

Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco Cartea este povestea lui Dinu Roco, avocat şi ziarist, aflat astăzi la vârsta patriarhilor (95 de ani). Îndragostită de Bucureşti ca şi însoţitorul ei, Victoria Dragu Dimitriu va parcurge un oraş fascinant, frumos, animat, calm şi mai ales civilizat, pe care cu greu l-aţi mai recunoaşte astăzi. Victoria Dragu Dimitriu este autoarea altor trei volume apărute în colecţia Planeta Bucureşti a editurii Vremea. Farmecul şi spontaneitatea povestirilor şi, nu în ultimul rând, dragostea care transpare din ele faţă de oraşul Bucureşti, faţă de casele, de locuitorii şi de istoria cetăţii, fac din aceste cărţi o lectură irezistibilă. „Scriitoarea Victoria Dragu Dimitriu, care a realizat timp de patru decenii emisiuni culturale la postul national de Radio, intruneste calitati rare azi: o cultura temeinica imbogatita mereu prin documentare, o curiozitate reala pentru interlocutor, pus in valoare cu o modestie si caldura umana, o comprehensiune, sensibilitate, capacitate de uimire si entuziasm – proprii artistilor veritabili. Emisiunile ei trezeau empatie, te transformau in participant, in special lungile serii cu genericul Bucuresti, istorii scrise si nescrise si Arhipelagul Bucuresti.” (Adriana Bittel) Order Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco Preţ @ RON25,00 Qty: Adauga in cosul de...

Victoria Dragu-Dimitriu – Poveşti ale doamnelor din Bucureşti

Poveşti ale doamnelor din Bucureşti Bucureştii au nevoie de mitologie. Trecutul, pur şi simplu, nu este suficient de puternic ca să poata apăra cetatea de prezentul ei. Îi mai trebuie duhul vieţilor trăite în veac, lumina şi conştiinţa lor de sine. În calea năvălirilor barbare, niciodată încheiate cu adevărat, iubirea, şoapta şi speranţa au fost întotdeauna cu mult mai puternice decât fortificaţiile, armele şi disperarea. Poate că veţi găsi, în aceste pagini, în lumina trecutelor vieţi, câteva şoapte de iubire şi de speranţă pentru Bucureşti. „Scriitoarea Victoria Dragu Dimitriu, care a realizat timp de patru decenii emisiuni culturale la postul naţional de Radio, întruneşte calităţi rare azi: o cultură temeinică îmbogăţită mereu prin documentare, o curiozitate reală pentru interlocutor, pus în valoare cu o modestie şi căldură umană, o comprehensiune, sensibilitate, capacitate de uimire şi entuziasm – proprii artiştilor veritabili. Emisiunile ei trezeau empatie, te transformau în participant, în special lungile serii cu genericul Bucureşti, istorii scrise şi nescrise şi Arhipelagul Bucureşti.” (Adriana...

Madeleine Davidsohn – Numărătoare inversă

Numărătoare inversă Într-o dimineaţă, Peter Morisson, evreu născut în România, devenit avocat în Israel şi emigrant de câţiva zeci de ani în America, descoperă ca are leucemie. Viaţa lui calmă devine brusc un coţmar al incertitudinii: „Mă aflam în acea stare îngrozitoare, când iluziile dispar, când nimic nu te mai fereşte de realitatea crudă. Ma simţeam un soldat vlăguit, cu scutul găurit, cu vesta de protecţie ruptă.” Al doilea transplant de măduvă are succes şi, întors în patria tinereţii şi a sufletului său pentru a aduce o ofrandă de mulţumire Dumnezeului salvator, descoperă, în urma mirajului întâlnirii cu o femeie frumoasă şi a şirului de evenimente ce decurg de aici, iubirea abandonată în trecut şi familia lui...