Cum l-a bătut Andreea Marin pe Stephane Audeguy

Stephane Audeguy, laureat al Academiei franceze, unul dintre cei mai de seamă eseişti şi povestitori din Pentagon, cunoscut mai ales pentru succesul editorial al „Teoriei norilor”, un adevărat tratat ştinţific, deopotrivă eseu sau roman de marcă, nu a avut succes în România. Prezent la Gaudeamus, cu un nou volum în colecţia atât de valoroasă Babel, „Noi, ceilalţi”, un roman de-o plasticitate luminoasă, o pictogramă a Kenyei sălbatice, în care există o pasiune nebună a iubirii, s-a întâlnit cu nimeni. La standul Nemira, pustiu la lansare. Românii nu l-au cunoscut, darmite să-i asculte vocea atât de vocală şi de inspirantă. O mână de oameni, alături de Valentin Nicolau, i-au fost în preajmă. Asta în timp ce la Andreea Marin, cu o lucrare de 700 de lei, despre poveştile sale culese din lume şi din viaţă, era sub asalt şi protecţia bodyguardului. „Ţoapele vând încă în România”, spunea o bătrână mirată de interesul redus pentru...

Bâlă aduce cultura în puşcării

Ioan Bâlă, directorul administraţiei penitenciarelor din România, ne-a obişnuit cu lansările de carte în puşcării. Marius Ghilezan a lansat “Hoţia la români” în Penitenciarul de Maximă siguranţă de la Timişoara, unde era şef Bâlă, înainte de a fi numit mai marele peste toate instituţiile de profil. Acum, la Teatrul Nottara din Bucureşti, a organizat Festivalul Naţional al deţinuţilor “EXIT”, un proiect finanţat de PNUD şi de Programul Tineret în acţiune.  val După ce a condus Penitenciarul de maximă siguranţă  „Să fii femeie e mai greu decât să fii agricultor. Ai atât de mult de erbicizat, de recoltat, picioare de epilat, sprâncene de pensat, călcâie de frecat”, aceasta a fost una dintre replicile Alinei Horeanu, pe scena de la Nottara. Dacă pe scenă a reuşit să smulgă admiraţia celor prezenţi, în culise, actriţa Alina nu-i vorbăreaţă, preferă să-şi ascundă faţa în părul negru. „Are ea grijă de noi, e mai puternică!”, spun băieţii despre singura fată din trupă, o tânără frumoasă, cu ochi mari, albaştri, şi piele de sidef. Povestea căreia i-a dat viaţă alături de alţi zece colegi este cea a unui fost deţinut care se întoarce în libertate după 20 de ani şi nu este acceptat de societate. Retrăieşte la infinit păcatul de a-şi fi ucis fratele, iar zbuciumul său sufletesc se încheie prin moarte. Întâmplările puse în scenă de actorii-deţinuţi de la Iaşi „încep în libertate”.„Societatea ne etichetează. Adevărul e că sunt oameni care n-au nicio şansă. Dacă ies, vin iar şi tot aşa. Dar sunt şi oameni care vor să facă ceva”, spune Andrei, unul dintre membrii trupei, reporterului...

Niţchidorf, pe harta lumii

De cînd Herta Müller a devenit laureata premiului Nobel pentru literatură, satul ei natal, Niţchidorf, ca şi oraşul Timişoara, unde scriitoarea a urmat liceul şi facultatea, unde a debutat literar, unde a fost apoi aprig urmărită de securitate, pe care l-a părăsit definitiv în anul 1987, emigrînd în Germania, s-au transformat laolaltă cu instituţiile lor mari şi mici, în adevărate centre de pelerinaj.   Din toate colţurile Europei, jurnalişti, cameramani, reporteri, corespondenţi de profesie şi de ocazie ai presei scrise şi televiziunii au pornit la drum spre a satisface şi întreţine în acelaşi timp curiozitatea cvasi-“voyeuristă” a unui public avid de a cunoaşte detaliile biografiei de-acum celebrei autoare. Însuşi faptul că Herta Müller a văzut lumina zilei şi a copilărit într-un sat “uitat de lume” din cîmpia Banatului, a conferit aşezării locuită odinioară majoritar de germani, o aură exotică, spectaculoasă, nelipsită de o anumită “sacralitate” în mitologia literară. Hipermediatizarea unui ţinut care pînă deunăzi trece drept o “terra incognita” pe harta continentului, este însă şi o componentă a unei, de altfel, străvechi tendinţe, de a accede la operă pe poarta biografiei, de a explica miracolul textului literar şi în baza unui spirit al locului. Invitaţii topografice de a porni la drum Cu foarte multă vreme înainte ca juriul Academiei Suedeze să se decidă a-i acorda de către mulţi rîvnitul premiu, Herta Müller îşi povestea, într-un discurs pur oral, în secvenţe strict delimitate, pe două discuri compacte, copilăria şi adolescenţa. Editura “SUPPOSÉ” din Berlin, realizatoarea acestui tulburător document literar, adăugase înregistrării şi o hartă detailată a Banatului şi un plan al localităţii Nitzkydorf. Era, într-un anume fel, şi o invitaţie topografică de a porni la drum. Ceea ce s-a şi întîmplat după ce, pe 8 octombrie, Herta Müller devenise laureata Nobelului, fiind ea însăşi supusă unui asalt mediatic copleşitor, obositor, greu suportabil şi lipsit de precedent pentru autoarea atît de...

Tot ce ştie Rushdie despre România:”Dracula, Nadia şi Ionesco”

Aseară, la Teatrul Odeon, „Seducătoarea din Veneţia”, cu Salman Rushdie pe post de actor al propriilor scrieri, s-a jucat cu sală plină. Mai mult, câteva sute de cititori nu au mai putut intra la întâlnirea cu scriitorul britanic de origine indiană. Fiind prezent pentru prima oară în România, a spus că tot ce ştie despre ţara noastră este: „Dracula, Nadia şi Ionesco” . A mărturisit că în tinereţe a jucat chiar în două piese ale celebrului dramaturg de origine română. În rest nimic. E curios de Transilvania. A declarat că nu vrea să scrie o carte despre Dracula şi că Vlad Ţepeş a apărut ca personaj în „Seducătoarea din Florenţa”, unul dintre cele mai noi volume ale sale, din motive istorice. „Cred că vampirii ar fi de preferat masacrelor de acolo”, a subliniat acesta, referindu-se la perioada istorică pe care o tratează în „Seducătoarea din Veneţia”. Astăzi, începând cu orele 17,00, va fi prezent la standul Editurii Polirom din cadrul Târgului de carte...

Scriitorul Baruch Tercantin demisionează din A.S.I.L.R

Scriitorul Baruch Tercantin , autorul cărţii de succes „Pirkei Avot. Sfaturile Înţelepţilor poporului evreu”, şi-a anunţat demisia din Acociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, pe motiv că vicepreşedintele organizaţiei a declanşat un atac neonorabil contra Marelui Rabin Doctor Alexandru Şafran. Detalii:...

Noi vrem pă neamţ!

Flămânzi şi goi, făr-adăpost Într-un guvern – căci nu ne-ai vrut. Şi ne-ai scuipat şi ne-ai bătut Şi cârpă noi ţi-am fost! Matroz pribeag, adus de vânt, De ai cu Nuţi legământ Să faci ca ea, loveşte-n noi La tevere, la teve doi Şi fă-ne la Moraru boi; Fă-ne ciocoi! Chiar bruma de mălai de ieri – Ciordeala noastră – ne-o apuci, Partidu’ la război ni-l duci, Primarii tu ni-i ceri. Înjuri când luăm şi noi un sfanţ, Când mai băgăm bugetu-n şanţ; Flămânzi, baronii-n drum ne-njur, Ne-ai confiscat verbul „să fur”. De toate ne-ar durea în cur De-ai vrea un neamţ! Tu ne-ai făcut să ne pupăm Duşmani de ieri, azi iarăşi fraţi. Îmbrăţişaţi şi-nverşunaţi Să te-njurăm! Ne ţii acum pe toţi în lanţ, Ne chemi la Cotroceni la danţ, Să-ţi faci tu propriul tău ambiţ. Noi nu vrem premier chibiţ! Nou vrem pă neamţ! Avem o ţară de prădat. Avem şi noi nevoi, poveri, Avem amante, avem veri Şi bani de dat! Suntem mai mulţi ca voi: heraus! De ce să daţi doar voi din maus La numărat în primul tur? De ce jandarmii care fur Să stea-mprejur? Îl vrem pă Klaus! Cât ne mai ţii de proşti pe toţi? Cât ne mai fâţâi ca pe oi? Stai liniştit, avem şi noi Stofă de hoţi. E groasă rău, nu fi ţăran! Noi vrem un neamţ, un muncitor, Tu ne serveşti un croitor Şi ne mai iei peste picior. Vrem pă german! Căci nu mai are nici un rost Şi nu putem cerşi mereu, La Zeus şi la pedeleu, Vreo şpagă sau vreun post! Să nu dea Dumnezeu din cer Să vrem noi bani, nu premier! Român, maghiar, german vom sta Uniţi, şi nu ne va păsa, De procurori, de DNA. Hristos să fii, nu vei scăpa Decât ca timonier! (din folclorul...