Andrei Cornea, la TVR:

Andrei Cornea a fost invitat la Ultima ediţie a TVR, emisiune transmisă duminică în direct, exact la ora înmormântării lui Adrian Păunescu. Publicistul de la revista „22” a fost foarte vehement la adresa memoriei sale.”El era un poet mediocru, avea un geniu însă, un geniu histrionic, malefic, de manipulator de mase, el a instituit cultul conducătorului, a insuflat acestui cult o mistică și un delir naționalist care a prins, a devenit o mistică-surogat într-o țară în care totul era surogat. Pentru că erau niște adolescenți cărora el le insufla acest delir și rezultatul era că ei creșteau cu șovinismul, naționalismul și reducționismul mintal al omului nou…”. Cornea a mai spus că poetul a fost un privilegiat și după 1990, evocînd cariera sa politică în PSM și PSD. Mai mult,...

Vasile Ernu a deschis Clubul de lectură

De ziua bolşevismului (pe care nu-l mai sărbătoreşte nimeni), în Club Schift din Bucureşti, Vasile Ernu a citit din prima sa carte Născut în URSS, acum tradusă în patru limbi, inclusiv la vecinul de la Răsărit. Autorul ne-a amintit despre fuga după jinşi şi entuziasmul găsirii lucrurilor nepermise, în perioada comunistă. Delicioasă prezentare a amestecurilor de votcă, într-o povestire din carte. Lectura sa e simplă, ciocănitoare în hipotalamus. Uşor de recunoscut şi el (cu şapcă) şi opera sa cu cheapeau. Andrei Ruse a fost amfitrionul serii.  Peste două săptămâni, Bogdan Coşa va prezenta texte de proză din cartea sa de debut,  iar debutantul de anul trecut, Stoian G. Bogdan, va citi din romanul său, care va apărea la Editura Trei, Nu ştiu câte...

Şi de n-o fi cu Banat, grupul Hertei Müller era unul marxist european

Reprezentanţii Grupului de Acţiune Banat, din care a făcut parte şi Herta Müller, prezenţi zilele acestea la Bucureşti, au mărturisit despre anii de început ai carierei lor, prin ’70, când mult trâmbiţata deschidere a lui Ceauşescu  i-a făcut să se coaguleze într-o mişcare de idei. Emil Hurezeanu, moderator al reuniunii din Rotonda MNLR, unde puţină lume a fost prezentă, a descris grupul ca unul de stânga europeană, chiar marxist. William Totok a şi recunoscut că amicii săi din copilărie aveau afişe cu Che Guevara.  Managerul cultural al grupului, Gerhardt Csejk, a povestit cum s-au constituit şi de unde  a venit numele. Un ziarist sibian de atunci, scriind despre tinerii poeţi timişoreni, i-a definit drept un grup de acţiune, chiar dacă, sub influenţa germană, ar fi fost mai degrabă un grup de lucru. Încercând să-i definească orientarea ideologică, a mărturisit clar stânga, între progresism şi modernism. Fiind tineri liiceni, la acea vreme de aşa zisă deschidere, au colindat toate şcolile germane din Banat. Vorbeau despre lucrurile ce interesau generaţia lor, plete, fumat etc. La un moment dat, Richard Wagner (viitorul soţ al Hertei Müller), elev în clasa  a X-a, a provocat o temă tabu acelor timpuri: trecerea frontierei. După ce Nikolaus Berwanger,  editorul noii publicaţii apărute la Timişoara, „Neue Banater Zeitung„, a început să le prezinte opera, Bucureştiul germanistic, reprezentat de Paul Schuster, i-a promovat. Influenţa lor creştea în rândul tinerilor de etnie germană şi nu numai. Securitatea a inflitrat cenaclul în care activau, Adam Müller-Guttenbrunn. La Editura Kriterion din Bucureşti a şi apărut volumul colectiv: Vânt potrivit până la tare (foto). Tot acolo avea să apără şi Niederungen (Plaiuri moi), în 1982, a lui Herta Müller, dar retrasă imediat de pe piaţă. După nici doi ani de activitate, cenaclul a fost închis de organele statului de atunci. Fiecare a acţionat ulterior individual, majoritatea plecând în Germania în jurul anilor...

Gabriela Adameșteanu, față în față cu timișorenii

După ce le-a explicat studenților de la Universitatea de Vest cum a scris romanele „Dimineață pierdută” și „Provizorat”, Gabriela Adameșteanu s-a întâlnit cu publicul timișorean, marți seara, în librăria Cartea de Nisip, la lansarea volumului „Provizorat”. Studenții de la litere au reușit să umple puținul spațiu dintre rafturi, fie atrași de renumele scriitoarei, fie constrânși de vreun profesor. Chiar și așa, prin mulțimea de studenți și-au făcut loc și alți admiratori și oameni de litere din oraș, în total aproape 100 de oameni. Așa cum șade bine unei lansări importante, de prezentarea romanului s-au ocupat oameni nu mai puțin cunoscuți publicului decât scriitoarea însăși. Timp de o oră, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Elena Craşovan şi Radu Pavel Gheo s-au întrecut în laude la adresa Gabrielei Adameșteanu și a romanului „Provizorat”, „unul dintre romanele deceniului”, vorba lui Gheo. La final, a avut și autoarea puțin timp la dispoziție pentru a prezenta romanul din perspectivă proprie și pentru a răspunde întrebărilor din public. În ciuda prețului destul de piperat al cărții, înghesuiala de la sesiunea de autografe spune multe despre priza scriitoarei la publicul bănățean. Și, ca o informație inedită, Gabriela Adameșteanu a mărturisit să că este legată de Timișoara și datorită traducătoarei Gabriella Koszta, fostă actriță la Teatrul Maghiar de Stat, cea care a tradus în limba maghiară romanul „Dimineață pierdută”. Per ansamblu, o seară plăcută, cu invitați carismatici și public receptiv. Hotărât lucru, așa cum spunea aseară și Radu Pavel Gheo, parafrazându-l pe Roberto Benigni, reținerea în exprimarea aprecierilor e un semn al...

Bogdan Suceavă are succes occidental cu nuvelele sale

Nuvela În Bucureşti când se lasă seara,  de Bogdan Suceavă, a fost publicată în ultimul număr, tipărit în octombrie 2010, din revista Short Story. Aceasta face parte din volumul Bunicul s-a întors la franceză, (prima ediţie a apărut la Iaşi, Editura T, 2003). Recenzie, aici! În noiembrie 2009, conform revistei Observatorul cultural, această nuvelă a fost inclusă în antologia Viata în oraşele Europei, publicata de Editura Minumsa, în Republica Coreea. Traducerea în coreană a textului a fost realizată de Seongsuk Han. Volumul poate fi descărcat de pe LiterNet. de acelaşi autor: Miruna, o poveste Venea din timpul diez Noaptea când cineva a murit pentru...

Schimbări la BoomLIT.com

Ambiţiosul proiect al lui Andrei Ruse, unul dintre tinerii scriitori români de succes, BoomLIT.com, la nici o lună de la lansare se reorganizează. „Se va “întoarce” spre ceea ce se dorea inițial, o revistă online care să ofere știri și articole culturale, în special din domeniul literar. Vor rămâne în echipă doar cei care doresc să creeze aceste știri și articole, și sunt dispuși să învețe câteva lucruri despre ce înseamnă un proiect online„, scrie iniţiatorul...