Fernando Savater – Cele zece porunci în secolul al XXI lea

„Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, avertiza Andre Malraux pe un ton profetic…Dar ce înseamnă să fii religios, din perspectivă creştină? Mulţi creştini ar răspunde că viaţa religioasă depinde în mod nemijlocit de respectarea celor zece porunci moştenite de la Moise. Dar, la rândul ei, viaţa religioasă depinde şi de schimbarea radicală a vieţii şi mentalităţii în secolul în care trăim. Fernando Savater, unul dintre cei mai originali şi curajoşi filosofi contemporani, propune o relectură neortodoxă a celor zece porunci, din perspectiva modului în care sunt privite în secolul al XXI-lea. Aceasta se opreşte asupra fiecărei porunci în parte, dintr-o perspectivă dialogică şi pe alocuri polemică, păstrându-se mereu însă tonul interogativ al filosofiei. Şi aceasta întrucât fiecare „studiu de caz” este precedat de o „luare la întrebări” sau la rost a divinităţii, denumită când Dumnezeu, când Yahve, interogarea desfăşurându-se pe mai multe registre ale discursul filosofic, care pornesc de la dialog – deşi autorul pare să nu mai aştepte vreun răspuns – luând pe urmă forma meditaţiei sau chiar cea juridică a acuzaţiei, până la cea „frivolă” a unei sporovăieli despre sex. „Cele zece porunci în secolul al XXI-lea” reprezintă o abordare actuală a unei tradiţii biblice, după cum autorul lămureşte în subtitlu: „Tradiţional şi actual în moştenirea rămasă de la Moise”. De acelaşi autor Viaţă...

Fernando Savater – Viaţa eternă

O reflecţie pe multiple planuri asupra destinului religiei în contemporaneitate, remarcabilă prin stilul şi claritatea argumentaţiei. Deşi adoptă o poziţie mai degrabă atee şi, în orice caz, puternic anticlericală, Savater, departe de a vorbi despre un declin al credinţelor religioase într-o epocă tehnologică şi materialistă, constată o revenire a acestora în prim-planul dezbaterilor ideologice şi politice. Este deci cu atât mai necesară înţelegerea naturii şi rădăcinii lor – nevoia oamenilor de a crede în nemurire -, ca şi a diferenţelor dintre credinţă şi credulitate sau a atitudinilor dogmatice ale spiritului. Însă centrul de greutate al eseului îl constituie analiza relaţiei dintre religie şi putere, dintre aceasta şi democraţiile laice actuale – de la implicaţiile politice ale ortodoxiilor fanatice până la rolul pe care îl joacă astăzi educaţia religioasă în învăţământul de masă. De acelaşi autor Cele zece porunci în secolul al XXI...