Emile Zola – Greşeala abatelui Mouret

Tânăr preot în Artaud, un mic sat pierdut printre coline arse de soare, Serge Mouret începe să fie chinuit de chemarea simţurilor, pe care o vocaţie religioasă precoce şi educaţia primită în seminar l-au făcut mult timp să o respingă. El încearcă să-şi reprime impulsurile, căutându-şi salvarea în asceză şi în iubirea mistică pentru Fecioara Maria. Când zbuciumul lăuntric se transformă în boală şi ameninţă să-l răpună, unchiul său, medic, îl încredinţează unui bătrân ateu şi nepoatei sale, Albine, care trăiesc pe o proprietate superbă. În această grădină paradiziacă Serge va reînvăţa să trăiască şi va descoperi dragostea. Însă lumea exterioară şi îndatoririle lui religioase, deşi uitate pentru o vreme, nu dispar… Order Greşeala abatelui Mouret Preţ @ RON19,95 Qty: Adauga in cosul de...

Emile Zola – La Paradisul Femeilor

Romanul La Paradisul femeilor este al unsprezecelea din celebra serie Rougon-Macquart a lui Émile Zola. Pe Octave Mouret, personajul principal al cărţii, Zola îl prezintă încă din romanul precedent, Pot-Bouille. El este patronul unui magazin de mătăsuri şi e căsătorit cu Caroline Hedouin. În La Paradisul femeilor, Octave rămâne văduv, dar îşi dezvolta afacerea, devenind proprietarul unui mare lanţ de magazine. Acţiunea romanului se desfăşoară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când comerţul se dezvoltă rapid (se fac comenzi prin poştă, se implementează un sistem de comisioane). În acest context, Denise Baudu, o tânără de 20 de ani, originară din Valognes, soseşte împreună cu fratele ei la Paris şi se angajează ca vânzătoare la magazinul lui Octave, denumit La Paradisul femeilor. Odată cu trecerea timpului, relaţiile dintre cei doi devin tot mai tensionate, pe fondul divergenţelor privind modul în care era condusă afacerea lui Octave. Mai mult decât atât, ea îl consideră un comerciant avid de putere. Imaginea magazinului La Paradisul femeilor ilustrează, de fapt, în viziunea lui Zola, societatea franceză de la sfârşitul secolului al XIX-lea. De acelaşi autor La Paradisul...

Romancierul pentru care talentul nu înseamnă nimic fără muncă

Emile Zola (n. 2 aprilie 1840, d.29 septembrie 1902) a fost un romancier francez, cel mai important exemplu al şcolii naturaliste şi o figură majoră a eliberării politice a Franţei. Născut la Paris, fiu al unui inginer italian, Émile Zola şi-a petrecut copilăria în Aix-en-Provence şi a învăţat la Collège Burbon. La vârsta de 18 ani s-a întors la Paris unde a studiat la Lycée Saint-Louis. După ce a lucrat în diverse posturi de funcţionar mărunt a început să scrie pentru coloana literară a unui ziar. Controversat de la bun început, el nu şi-a ascuns dispreţul faţă de Napoleon al III-lea al Franţei, care s-a folosit de a doua revoluţie franceză ca de un vehicul pentru a deveni împărat. Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquar. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, urmăreşte influenţa eredităţii asupra violenţei, alcoolismului şi prostituţiei în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougon şi infamii Macquart, timp de cinci generaţii. După propria mărturie „Doream să ilustrez, la începutul unui secol de libertate şi adevăr, o familie care nu se poate abţine în goana de a poseda toate bunurile pe care progresul le pune la dispoziţie şi care deraiază din cauza propriului avânt; convulsia fatală ce însoţeşte naşterea unei noi lumi.” Zola şi pictorul Paul Cézanne au fost prieteni în copilărie şi în tinereţe, dar relaţia s-a răcit mai târziu din pricina descrierii fictive de către Zola a lui Cézanne şi a vieţii boeme a pictorilor în romanul L’Oeuvre (Opera, 1886). Zola şi-a riscat cariera şi chiar viaţă pe 13 ianuarie 1898 când manifestul său J’acusse a fost publicat pe prima pagină a cotidianului parizian L’Aurore. Ziarul era condus de Ernest Vaughan şi Georges Clemenceau, care au decis că acel controversat articol va avea forma unei scrisor deschise către preşedinte, Félix Faure. J’accuse...

Emile Zola – La Paradisul femeilor

Mai mult de jumătate dintre romanele sale sunt parte dintr-un ciclu ce poartă numele de Les Rougon-Macquart. Având ca scenă cel de-al doilea imperiu francez, seria urmăreşte influenţa eredităţii asupra violenţei, alcoolismului şi prostituţiei în două ramuri ale unei familii, respectabilii Rougones şi infamaţii Macquarts, timp de cinci generaţii. La Paradisul femeilor, publicat pentru prima dată în 1883, este cel de-al unsprezecelea volum al seriei Les Rougon-Macquart. Octave Mouret înnebuneşte femeile de dorinţe. Marele său magazin parizian, La Paradisul femeilor, este o adevărată desfătare a simţurilor. Ţesăturile se amestecă între ele, uimitoare, delicate, din fai sau mătase. Octave Mouret vinde, prin tehnici revoluţio-nare, tot ceea ce o femeie poate cumpăra în 1883. Succesul este imens. Dar acest bazar devine o catastrofă pentru cartier, micul comerţ moare, speculaţiile imobiliare se înmulţesc, iar personalul trăieşte o viaţă de infern. Denise pătrunde în acest vulcan, fără resurse, dar tenace. Zola face din tânăra fată şi din puternicul său patron îndrăgostit de ea simbolul modernismului şi al crizelor pe care acesta le generează. Cititorul este introdus într-o baie de mulţime erotică. Citind aceste pagini, nimeni nu va mai putea intra într-un mare magazin fără să resimtă ceea ce Zola surprinde cu geniu: freamătul vieţii. De acelaşi autor O pagină de...

Emile Zola – Nana

Romanul Nana este – şi nu este, în acelaşi timp – cronica ava­tarurilor unei prostituate pariziene din vremea lui Napoleon al III-lea, rezultat splendid şi putred totodată al unei eredităţi marcate de nebu­nie, alcoolism şi mizerie, poleite cu aspiraţii de minimă demnitate şi respectabilitate burgheză. Pentru a o înfăţişa pe Nana şi lumea ei, Émile Zola s-a documentat cu asiduitate, construind un întreg dosar de date privind „surorile” ei din reali­tate, pe care le contopeşte în perfecţiunea viciului, înfăţişat în toate etapele evoluţiei sale. […] În era în care se intră la moartea eroinei noastre, Nana însăşi devine o făptură de proporţii mitice. Fără însă a înceta – aşa cum intuise Gustave Flaubert – să fie reală. Atât de reală, încât orice femeie poate regăsi, citindu-i istoria, ceva din fiinţa ei profundă şi tainic ascunsă. Creand-o pe Nana, Zola a creat Femeia. De acelaşi autor O pagină de dragoste Order Nana Preţ @ RON42,00 Qty: Adauga in cosul de...