Winnicott D.W. – Copilul, familia şi lumea exterioară

Pornind de la legătura naturală care se creează între mamă şi copil, D.W. Winnicott explorează o serie de probleme cotidiene din viaţa unui bebeluş şi a mamei lui, cum ar fi hrănirea, plânsul şi joaca, grijile, primele mişcări spre independenţă, precum şi, mai târziu, probleme serioase, cum sunt furtul şi minciuna. Importanţa mamei la începutul vieţii, timiditatea, educaţia sexuală în şcoală şi rădăcinile agresivităţii sunt expuse într-o manieră directă, accesibilă şi prietenoasă. Pe parcursul fiecărui capitol, Winnicott scoate în evidenţă abilităţile înnăscute ale mamei şi ale părinţilor în general şi face diferenţa între acestea şi deprinderile care trebuie achiziţionate de-a lungul timpului de către cei care cresc şi educă un copil.Capacitatea voastră de a şti ceea ce este real şi ceea ce nu este real îi este de mare ajutor copilului din toate punctele de vedere, pentru că el nu reuşeşte să înţeleagă decât treptat că lumea nu este aşa cum ne o imaginăm şi că imaginaţia nu este chiar ca lumea reală. Dar fiecare are nevoie de cealaltă. Ştiţi prea bine că primul obiect pe care îl iubeşte bebeluşul – o bucăţică de pătură sau o jucărie moale –înseamnă pentru el o parte din propria persoană şi, dacă i o luaţi sau o daţi la spălat, este o tragedie. Când bebeluşul începe să arunce obiectul iubit şi alte obiecte (aşteptându-se, desigur, să le ridice cineva şi să i le dea înapoi), atunci ştiţi că a venit momentul în care aveţi şi voi permisiunea de a pleca şi a vă întoarce. Unele persoane cred că un copil este ca lutul în mâinile unui olar. Ele încep să îl modeleze şi se simt responsabile de ceea ce vor obţine. Total greşit. Dacă asta este ceea ce simţiţi, veţi fi copleşiți de o responsabilitate pe care nu trebuie să v-o asumaţi. Order Copilul, familia şi lumea exterioară Preţ @ RON35,00 Qty:...

Chouraqui André – Cele Zece Porunci ale zilelor noastre

Urmărind receptarea fiecăreia dintre cele Zece Porunci din epoca biblică până în pragul anului 2000, André Chouraqui constată că aceste legi de căpătâi ale lumii nu au fost niciodată pe deplin înţelese şi aplicate. Scopul lor – de a-l împăca pe Om cu omenescul şi cu Divinitatea – trebuie îndeplinit explicându-le mereu, fără ocultări şi deformări, ci cu grija de a le păstra autenticitatea originară. Prin ingenioasa paralelă pe care o construieşte între Declaraţia universală a îndatoririlor omului (cele Zece Porunci) şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, document fundamental după care omenirea se conduce astăzi, autorul reuşeşte să demonstreze că, departe de a fi perimate, legile marilor religii ale lumii sunt încă valabile şi sunt înglobate firesc într-o nouă etică universală. „Salvarea lumii – acest vis al profeţilor lui Israel, al apostolilor lui Isus Cristos, al lui Mohamed şi al adepţilor săi – nu mai este în zilele noastre o dorinţă pioasă care se situează în nebuloasa promisiunii. Devine o exigenţă care condiţionează supravieţuirea nu numai a umanităţii, ci şi a planetei înseşi. Visul meu este de a vedea religiile, care au fost frâne puternice, devenind acceleratori ai mersului umanităţii spre împlinirea unităţii sale originare.“ (André CHOURAQUI) Order Cele Zece Porunci ale zilelor noastre Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Richard Wagner – Democraţia în deficit

„Democraţia în deficit reprezintă una dintre primele încercări cuprinzătoare de a aplica principiile analizei opţiunilor publice la teoria şi politica macroeconomice. Preocuparea centrală a cărţii a fost de a examina preceptele simple ale economiei keynesiste prin prisma teoriei opţiunilor publice, ea deschizând calea către teoria modernă a ciclului economic-politic. Analiza opţiunilor publice este într-un contrast izbitor cu analiza timpurie a keynesiştilor şi monetariştilor, care presupuneau că economiştii se situează în afara şi deasupra politicului, oferind politicienilor şi bancherilor centrali sfaturi care vor fi adoptate automat. Această abordare a macroeconomiei este astăzi depăşită datorită unor lucrări precum Democraţia în deficit, interesate de regulile de poli tică fiscală şi monetară chemate să ghideze politica monetară pe termen lung.“ (Robert D. TOLLISON) Order Democraţia în deficit Preţ @ RON34,00 Qty: Adauga in cosul de...

James Buchanan – Democraţia în deficit

„Democraţia în deficit reprezintă una dintre primele încercări cuprinzătoare de a aplica principiile analizei opţiunilor publice la teoria şi politica macroeconomice. Preocuparea centrală a cărţii a fost de a examina preceptele simple ale economiei keynesiste prin prisma teoriei opţiunilor publice, ea deschizând calea către teoria modernă a ciclului economic-politic. Analiza opţiunilor publice este într-un contrast izbitor cu analiza timpurie a keynesiştilor şi monetariştilor, care presupuneau că economiştii se situează în afara şi deasupra politicului, oferind politicienilor şi bancherilor centrali sfaturi care vor fi adoptate automat. Această abordare a macroeconomiei este astăzi depăşită datorită unor lucrări precum Democraţia în deficit, interesate de regulile de poli tică fiscală şi monetară chemate să ghideze politica monetară pe termen lung.“ (Robert D. TOLLISON) Order Democraţia în deficit Preţ @ RON34,00 Qty: Adauga in cosul de...

Ciocan Cristian – Întruchipări. Studiu de fenomenologie a corporalităţii

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de...