Ion Iachim – Cireşe pentru Mareşal

În privinţa pactului semnat de Stalin la sfârşitul lui iunie 1941, Hitler nu tăgăduise nimic. Dar nu i-a descoperit generalului şi Conducătorului român alte secrete, cum ar fi cel al ruperii pactului german-sovietic, pact ce a uluit mai întâi lumea şi care foarte degrabă a fost aruncat la groapa de gunoi. Neînţelegerile dintre Hitler şi Stalin nu erau de ordin ideologic, precum au încercat să afirme ulterior istoriile ruseşti. În noiembrie 1940, Hitler şi Ribbentrop, cu prilejul discuţiilor de la Berlin, au solicitat o aderare a Uniunii Sovietice la Pactul Tripartit. Stalin a refuzat. Nu de aceea că el era comunist şi Hitler era social-naţionalist, ci pentru motivul că nu i se ofereau zonele de agresiune pe care le pretindea. Rusia, la aceste convorbiri secrete, dorea să-şi alipească ţările din zona Golfului Persic şi a Mării Arabice. Hitler a icnit nemulţumit, dar a căzut de acord. Când însă mesagerul lui Stalin, Molotov, a mai pretins Bulgaria şi Strâmtorile Dardanele, Hitler s-a supărat şi l-a expediat pe Molotov la Moscova fără niciun rezultat. În definitiv, între Hitler şi Stalin s-au stabilit relaţii duşmănoase, de suspiciune, relaţii dintre doi bandiţi, care, după o scurtă înţelegere, pretind, fiecare, la partea leului. La Berdicev, generalul Ion Antonescu, luându-şi rămas bun de la Hitler, a mai repetat răspicat: „Merg alături de Germania în Est, pentru a recâştiga drepturile noastre în Vest!”. Hitler a rămas satisfăcut. Order Cireşe pentru Mareşal Preţ @ RON30,00 Qty: Adauga in cosul de...

Filip Lucian Iorga – Strămoşi pe alese

„Îndemn pe cititor să se cufunde în lectura cărţii, care nu e numai interesantă şi adesea hazlie, ci şi cu adevărat pasionantă.“ (Neagu DJUVARA) „În genere, fanteziile genealogice au fost tratate mai curând drept curiozităţi, evocate în note marginale, pentru pitorescul lor anecdotic. Este meritul lui Filip-Lucian Iorga de a introduce subiectul cu adevărat în istorie: în istoria mentalităţilor şi a reprezentărilor sociale. El arată în chip convingător că lucrul care contează până la urmă nu este atât realitatea strictă a unei descendenţe, cât propria reprezentare a acesteia şi mai ales receptarea publică. Ne aflăm în faţa unor strategii de legitimare, oglindind dorinţa de afirmare şi lupta pentru întâietate între familiile boiereşti, şi nu mai puţin efortul acestora de a se integra în aristocraţia europeană. E în fond o preluare, şi sub acest aspect, a modelului occidental, odată cu procesul de modernizare şi occidentalizare declanşat după 1800.“ (Lucian BOIA) „Fascinantă este evoluţia tipului de fabulaţie genealogică. Anticii îşi căutau strămoşii printre zei. În Antichitatea târzie şi în Evul Mediu, devine preponderentă raportarea la Antichitatea propriu-zisă. În epoca modernă, se încerca legarea fie de începuturile medievalităţii, fie de Antichitate. În toate cazurile, strădania de a găsi strămoşi iluştri a mers mână în mână cu şarlatania, cu impostura, cu falsul. Socotesc că prin cartea lui, Filip-Lucian Iorga pune bazele unui mod (poate chiar a unei direcţii) de cercetare, pentru care ea constituie o abordare preliminară, ale cărei continuare şi dezvoltare suntem îndreptăţiţi să le aşteptăm cu tot interesul. Cu asemenea cercetări, ştiinţa genealogică însăşi se află la o răscruce.“ (Ştefan S. GOROVEI) Order Strămoşi pe alese Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Discipolul A – AB INITIO. Hiram tălmăcind ucenicului

Acest volum pare un dialog între o persoană care întreabă şi una care răspunde, formând împreună un tot care însumează întrebarea; sau altfel spus, unul care vrea să cunoască şi unul care cunoaşte, formând în acest mod unitatea...

Andrei Pleşu – Despre bucurie în Est şi Vest şi alte eseuri

„În realitate, un om întreg şi o societate sănătoasă au nevoie în acelaşi timp de beneficiile subzistenţei şi de cele ale reflecţiei, de şosete şi vise, de pâinea zilnică şi de utopii. În Est, ne lipsesc, deocamdată, şi unele, şi altele. Şi nu putem accepta că lotul generaţiei actuale e acela al lui «vivere», filozofia urmând să fie finanţată mai târziu… În ce mă priveşte, am în minte un portret ideal al sponsorului «cultural» şi, de altfel, cred că l-am şi întâlnit de câteva ori: e cineva care, după ce a investit cu folos în mari proiecte de educaţie universitară, în cercetări despre arta guvernării, legislaţie, liberalism, ecologie şi minorităţi, în programe de revitalizare economică şi instituţională, simte nevoia să iasă din circumstanţial, din rezonabilul de primă instanţă, pentru a investi într-un joc cu mărgele de sticlă. A finanţa instalarea lui Newton sub măr sau navigaţia utopică a lui Columb s-a dovedit rentabil. Oamenii nu devin mai săraci dacă, din când în când, consimt să dea de mâncare Serafimilor…“ (Andrei PLEŞU) Order Despre bucurie în Est şi Vest şi alte eseuri Preţ @ RON26,00 Qty: Adauga in cosul de...

Octavia Gavrilescu – Biblia unui român

Când baţi din aripi, clipă… Nu-ncerc vreodată să te-opresc… Contează ce-ai adus cu tine, Contează ce deja iubesc… Contează versul ce se scrie, Contează neamul ce n-apune, Contează să renască geniul, Unui popor Poet pe nume ! Contează oamenii să ştie, Să se oprească din ce fac, Să simtă că trăiesc din nou, După uitare de un veac… Contează să îşi amintească, Ce-nalţă sufletul mai tare, Ce-l face să vibreze-n lacrimi, Să cânte-n vremurile-amare ! Contează să palpite iarăşi, De o nuanţă ce rimează, De un cuvânt ce-mpărtăşeşte, De noaptea ce-n condei stă trează ! Order Biblia unui român Preţ @ RON25,00 Qty: Adauga in cosul de...