Charles Bukowski – Hollywood

Prin Hollywood, Charles Bukowski îşi povesteşte experienţele de scenarist din vremea când, în anul 1987, lucra la turnarea unui film. Henry Chinaski, celebrul alter ego al lui Bukowski, revine de data aceasta cu un scenariu hollywoodian: The Dance of Jim Beam. Filmul este inspirat din experienţele de scandalagiu petrecăreţ ale tânărului Chinaski, pe când acesta nu era încă un scriitor cunoscut. Pe măsură ce protagonistul, alături de iubita lui, Sarah, este prins de vârtejul experienţelor hollywoodiene, Bukowski agaţă cu ironie în firul parodic al evenimentelor şi nume cunoscute din lumea culturală, transformându‑le doar pe alocuri rezonanţa: Jon‑Luc Modard, filozoful Jean‑Paul Sanrah, Frances Ford Lopalla şi un anume Victor Norman ce aminteşte de Norman Mailer. Order Hollywood Preţ @ RON27,95 Qty: Adauga in cosul de...

Yasmina Khadra – Ceea ce ziua datorează nopţii

Ceea ce ziua datorează nopții este poate cea mai impresionantă, profund umană, carte a Yasminei Khadra (pseudonim literar al autorului francez de origine algeriana Mohammed Moulessehoul). Un adevărat imn adus dragostei sub toate formele sale: prietenie, dragostea-pasiune, dragostea filială, dragostea de țară. Însuși autorul mărturisește că adevărata sa intenţie a fost să scrie „un mare roman de dragoste, în genul operelor Pe aripile vântului sau Doctor Jivago. ” Cele mai importante premii şi distincţii primite: – PremiulFrance Télévisions 2008 – Cea mai bună carte a anului 2008 de prestigioasa revistă literară LIRE – Prix des Lecteurs de Corse (2009) – Premiul cititorilor corsicani În 2011, scriitorului i-a fost decernat de Academia Franceza şi de Institutul Francez Marele Premiu de literatură Henri Gal pentru întreaga sa...

Charlotte Bronte – Un pension de domnişoare

Autoarea preciza: „Eroul meu [William] va trebui să răzbată în viaţă prin muncă, aşa cum fac adevăraţii oameni căci nu va primi nici un şiling pe care să nu-l fi câştigat cu trudă, nici n-o să ajungă deodată, întâmplător, la prosperitate şi la o poziţie socială înaltă…; orice bunăstare va trebui atinsă cu sudoarea frunţii lui… şi, de-a lungul vieţii, să golească o cupă bine amestecată a plăce­­rilor...

Orlando Barone – Dialoguri Borges-Sabato

De Alexandru Cristian Dialogul este o parte esenţială a vieţii noastre. Omul s-a născut în dialog, primul dialog este  conversaţia copilului  cu mama sa şi cu tatăl său. Dialogul este forma exterioară a sentimentelor unui om, este materializarea gândurilor, sentimentelor şi emoţiilor. Dialogul dintre doi titani este ceva greu de descris. Doi scriitori mari pot trece peste divergenţele lor prin dialog.Sabato şi Borges au trecut printr-un dialog savuros, o conversaţie împărţită în 7 dialoguri, de valoare platoniciană despre; artă, literatură, muzica, teologie, destin, istorie, ştiinţă şi alte subiecte ce pot incita mintea  a doi scriitori universali. Dialogurile dintre Borges şi Sabato(Diálogos de Borges y Sabato) este o carte pe care nu ai cum să o uiţi prea uşor. Temele abordate de cei doi sunt atât de complexe încât este greu să le cuprinzi într-o scurtă recenzie.Despre literatură Sabato crede că singurul lucru valabil este cartea, care este scrisă pentru a rămâne, ziarul este un produs care este supus uitării.Despre teologie Borges crede că este o literatură fantastică de o înaltă valoare, iar Sabato crede că este creaţia omului dar şi că poate exista un Dumnezeu imperfect, din cauza lui se pot produce o grămadă de nenorociri în lume, de care lumea a avut parte subliniază Sabato.Ernesto Sabato în ciuda divergenţelor pe care le-a avut cu Jorge Luis Borges, îi recunoaşte acestuia meritul spunând că Borges este un scriitor pentru scriitori ca şi James Joyce.Divergenţa cea mai interesantă a celor doi este legată de romanul Don Quijote de la Mancha a lui Cervantes, opera care tronează de sute de ani peste literatura de limbă spaniolă, opera-rege. Borges în tinereţea sa nu a fost atras de roman, pe când Sabato întotdeauna l-a crezut unul dintre cele mai mari romane ale istoriei literaturii universale, dacă nu cel mai mare. Cei doi mari scriitori  nu au obţinut niciodată Premiul Nobel.Sabato explică acest lucru...