Marcello Flores – Istoria ilustrată a comunismului

Comunismul este o experienţă esenţială a istoriei secolului XX. Rădăcinile sale istorice şi primele încercări de organizare datează din secolul XIX, fiind o mişcare revoluţionară şi o chemare utopică la egalitarism. A fost un mit, o speranţă capabilă să mobilizeze milioane de oameni, dar şi o ameninţare, şi un coşmar pentru o mare parte a lumii. Caracterul contradictoriu al experienţei comuniste, pus în lumină de această carte, trebuie privit diacronic prin prisma principalelor eve nimente pe care le-a condiţionat în mare măsură, dar de către care a fost modificat într-un grad la fel de semnificativ. Order Istoria ilustrată a comunismului Preţ @ RON69,99 Qty: Adauga in cosul de...

Paul Berman – Teroare şi liberalism

Atacurile din 11 septembrie au marcat declanşarea rãzboiului împotriva terorismului, dar ele au deschis în acelaşi timp o dezbatere asupra rolului primordial pe care democraţiile liberale, precum cea pe care încercãm şi noi sã o construim, trebuie sã îl joace în garantarea dreptului fundamental la libertate. Întorcåndu-se spre lumea musulmanã, Paul Berman descoperã aici cel mai nou model de totalitarism aflat în plinã desfãşurare. Teroare şi liberalism analizeazã rãdãcinile apusene ale principiilor totalitare pe care principalele figuri intelectuale ale islamului le-au importat şi le-au adaptat, pentru a rãspunde unei istorii stilizate a islamului. Ideea de teroare ca rãspuns la orice formã de injustiţie, manifestatã în islamismul totalitar, îşi gãseşte un precursor într-un cult iraţional al morţii la care au aderat „mişcãrile politice de masã patologice“, între care se încadreazã şi nazismul sau stalinismul. Într-o chemare intelectualã la arme, Paul Berman susţine necesitatea unei poziţii ferme a democraţiilor liberale împotriva inamicilor modernitãţii şi în principal a terorismului, nu doar în planul acţiunii, ci şi al...

Gabriel Virgil Rusu – Restituiri transilvane. O lume aşa cum a fost

„Mulţi dintre noi nu am reuşit să punem în practică un periplu transilvan care să ne ducă, ca şi simpli turişti, în toate locurile încărcate de istorie a bătrânului nostru Ardeal. Nu am reuşit poate, mă refer aici la clujeni, nici măcar să avem idee de istoria oraşului în care trăim. Nu am avut timp pentru asta, am avut alte priorităţi sau, poate, nu am ştiut cum să căutăm anumite răspunsuri. De aceea, ceea ce face acum Gabriel Virgil Rusu răspunde nu numai unui vis, ci şi unei nevoi. Nevoie dată de necesitatea restituirii, nevoie creată de un anume nivel de aşteptare, nevoie dată – până la urmă – de înseşi ideea de nevoie. Nevoiaşi ai setei de cunoaştere, primim acum, în această formă, un pahar de apă vie, înspre o mai bună cunoaştere a lumii în care trăim. Pentru că, până la urmă, trăim într-o lume fundamentată pe ceea ce a fost înaintea noastră. Domni şi domniţe, patricieni şi prelaţi, ţărani şi meşteşugari, femei şi bărbaţi, prind viaţă încifrată în scriitura autorului, pentru a dăinui alături de noi. Cavalerism, eroism, trădări şi solidarităţi, belşug sau lipsuri, frânturi de viaţă privată, elemente de istorie structurală sau privată, vin să umple un gol pe care istoria oficialistă (îmi asum această licenţă) a uitat sau nu a avut interesul să le umple. O carte pentru cititor, o carte pentru iubitorul de istorie, o carte pentru cel care trăieşte sub imperiul necesităţii cunoaşterii. Aceasta este ceea ce vă propune Gabriel Virgil Rusu în „Restituiri transilvane. O lume aşa cum a fost”. Lectură plăcută!” (Victor...

Rumi Djalal-ud-din – Mathnawi – cuplete spirituale

Mathnawi, un vast poem de 25.000 de versuri, împărţit în şase cărţi sau daftar. Numele îi vine de la forma prozodică folosită, adică distihuri care rimează între ele. Pe bună dreptate poate fi considerată una din marile capodopere spirituale al umanităţii. Ea tratează o extraordinară varietate de subiecte şi cuprinde istorisiri, fabule, parabole, legende şi texte coranice, toate îmbibate de spiritul învăţaturilor sufite. Este o carte ce prezintă vâata în întregul ei, de la dimensiunea ei mundană şi cosmică până la nivelurile trezirii metafizice. A fost începută pe la 1260 şi a continuat până la moartea lui Rumi. În ciuda dimensiunilor ei impresionante, lucrarea a fost tradusă în Occident începând cu secolul al XIX....

Ibn Arabi – Iluminări

Sub titlul Iluminări sunt reunite câteva din scrierile capitale ale lui Ibn Arabi, „cel mai mare dintre învăţatii Islamului”: 1. „Tainicele adevăruri ale Alchimiei fericirii” este un tratat de ezoterism în care autorul, inspirându-se din faimoasa temă a mi’raj-ului Profetului Muhammad, descrie transfiguraţiile sufletului în ascensiunea lui la ceruri, printre lăcaşuri paradisiace şi universuri invizibile. Căutarea iniţiatică a Desăvârşirii spre care tind adepţii Marii Opere sub conducerea unui „Trimis”, urmează o cale modelată în mod ideal pe m’ raj-ul Profetului. Prin cuvântul mi‘raj se desemneaz[ „Urcarea la cer” trăita de profetul Muhammad într-o noapte de extaz, în timpul căreia a fost răpit în ceruri şi condus de Gabriel, arhanghelul Revelatiei, de la Mecca până la Templul Ierusalimului ceresc situat în al şaptelea cer. Aceasta prima fază a „călătoriei nocturne” l-a condus pe Profet prin şapte sfere cereşti (ceruri esoterice ale sufletului), unde s-a întâlnit rând pe rând cu „spiritele” profeţilor care l-au precedat în ciclul Revelaţiei. Aceştia sunt: Adam, Iisus, Ioan Botezatorul, Idris, Aaron, Moise şi Avraam. O a doua fază, asupra căreia tradiţiile sunt mult mai discrete, va transporta spiritul Profetului de la „lotusul Limitei”, unde se va despărţi de îngerul Gabriel, până la pragul Tronului divin. O a treia fază, desemnată ca „ascensiune pur inteligibilă”, îl va conduce până la „ţelul ultim” al viziunii teofanice. Filosofii şi misticii Islamului au meditat profund asupra acestei teme şi unii au consemnat în scris povestea propriului lor extaz. Ibn ’Arabi face parte din această elită de vizionari care pot să vorbească din experienţă; el a scris două admirabile povestiri în care narează propria sa ascensiune. Povestirea de faţă reprezintă versiunea sa „hermetistă”; unul din elementele originale este punerea în scenă a doi pelerini, lucru extrem de rar. Primul, desemnat ca „adept”, este un credincios cu inima curată şi sinceră, având deplină credinţă în „Trimisul” care îşi asumă pentru „prietenii lui...