O piscină între trei ţări

În Triunghiul de Aur, acolo unde Myanmar, Laos şi Thailanda se întâlnesc, în resortul hotelului de 90 de etaje din Anantara s-a construit cea mai spectaculoasă piscină din...

Cafegiul Florescu lansează brandul „Herta Müller”

După un succes extraordinar cu volumul Confesiunile unui cafegiu, cartea anului în 2008, apărută la Humanitas, Gheorghe Florescu s-a reabilitat financiar. A câştigat vreo 20.000 de euro din drepturile de autor, o performanţă pe care doar Mircea Cărtărescu o depăşeşte şi alţi câţiva. A investit într-un magazin de cafea numit „Delicatesele lui Florescu” pe strada Dr. R. Cristian din Piaţa Rosetti, nu departe de Sfinţilor unde prepara pe vremurile comunismului celebra cafea Avedis. „Avedis este cea mai bună cafea din lume. Avem marca de cafea pe care a băut-o Soliman Magnificul, am adunat toată ştiinţa neamului Carabeleanului, maestrul meu într-u prepararea cafelei”, aşa-şi întâmpină scriitoul muşterii într-un spaţiu mic dar cu suflet mare. După publicarea cărţii un investitor iute de mână, culmea coincidenţei, pe care-l cheamă tot Florescu, a înregistrat ca marcă la OSIM cafeaua Avedis. Acum se judecă pentru a-şi recăpăta dreptul intelectual pentru un produs pe care îl ţine secret din tinereţe. Amestecul nu se spune. Cu şarmul lui caracteristic povesteşte că are şi ceva Robusta şi Arabica şi că-şi doreşte să lanseze marca de cafea Herta Müller. Nu ne-a spus dacă i-a cerut drepturile laureatei Premiului Nobel, dar pe strada Dr. Cristian merită trecut şi  cumpărat produsul. 10 lei suta de grame....

Heinz Stănescu (Rottenberg) turna la Securitate acţiunile Grupului lui Herta Müller

Prin redacţia ziarului Neuer Weg (Epoca nouă) bântuia prin anii ’70 un critic literar sub numele de Heinz Stănescu, născut Rottenberg. Deşi doctrina realismului socialist, de inspiraţie sovietică, era oficial abandonată la Bucureşti de către regimul lui Ceauşescu, zelosul ofiţer al Securităţii, trecut în rezervă, turna cu sârg acţiunile Grupului Aktion Banat, din care făcea parte şi  Herta Müller, laureate de acum a premiului Nobel pentru literatură, relevă o cercetare făcută în arhivele CNSAS de către William Totok. Sub titlul „Rapoarte” a apărut în anul 1967 la Editura pentru Literatură din Bucureşti un volum de studii literare, semnate de Heinz [ortografiat uneori: Heintz] Stănescu. Textele din acest volum cu acel titlu neobişnuit semănau, într-adevăr, cu nişte rapoarte aride, fiind redactate într-un limbaj care doar, pe alocuri, seamăna cu limbajul unui istoric sau critic literar, spune la RFI, William Tototk. „Studiile” ciudate ale lui Stănescu, la vremea respectivă lector la Facultatea de Filologie (secţia germană) a Universităţii din Bucureşti, aminteau de scrierile militante ale unor critici din perioada stalinismului. De-a lungul anilor, Heinz Stănescu a jucat în România nu numai rolul unui istoric şi critic literar dogmatic vigilent, ci a fost la începutul instaurării comunismului şi un cadru activ al aparatului de represiune, adică al Securităţii. Lumea se ferea de el şi la Universitatea din Bucureşti se zvonea că ar fi un colaborator al Securităţii. Abia acum, după deschiderea arhivelor Securităţii biografia reală a lui Heinz Stănescu poate fi scrisă şi reconstituită. Heinz Stănescu (de fapt: Rottenberg) s-a născut la 19 septembrie 1921 la Viena. Tatăl său care era directorul unei firme s-a mutat mai tîrziu la Brăila, unde Heinz a urmat liceul. A activat în cercuri apropiate stîngii comuniste, a scăpat de deportarea în Transnistria (după o intervenţie directă a unei mătuşe, nelipsită de o anumită picanterie, la ministrul de interne, generalul Piki Vasiliu, executat în 1946 pentru crime...

Liza Marklund – Explozii în Stockholm

Cu câteva zile înainte de Crăciun, un eveniment neaşteptat tulbură Stockholmul acoperit de zăpadă: o bombă explodează la stadionul Victoria, gazda Jocurilor Olimpice. Din nefericire, există şi o victimă: Christina Furhage, şefa Comitetului Olimpic. Pe lângă ancheta poliţiei, de caz se ocupă şi Annika Bengtzon, ziarista care conduce departamentul Investigaţii de la cotidianul Kvällspressen. Deşi opinia generală este aceea că a fost vorba de un atac terorist, ea susţine că la baza atentatului a stat o crimă de o altă natură. Ca să dovedească acest lucru, Annika începe să răscolească trecutul, pentru a afla adevărata poveste a femeii care se ascundea dincolo de imaginea puternică şi radioasă a Christinei Furhage. Când o nouă explozie are loc la arena Stär Hall, Annika începe să se îndoiască de intuiţia şi credibilitatea ei ca ziaristă. Cu toate acestea, continuă să cerceteze cazul şi, în cele din urmă, se trezeşte ea însăşi într-o situaţie limită… Reuşeşte oare să descopere adevărul din spatele acestei poveşti întunecate? Liza Marklund se bucură de o faimă internaţională, fiind publicată în peste 30 de ţări. Romanele ei s-au vândut în peste 9 milioane de exemplare: se află pe primul loc în topul celor mai vândute cărţi din toate cele cinci ţări nordice. Autoarea a primit nenumărate premii literare şi distincţii. Explozii în Stockholm este primul volum al seriei «Annika Bengtzon». De acelaşi autor Studio 69 Order Explozii în Stockholm Preţ @ RON39,00 Qty: Adauga in cosul de...

Cine sunt cei care au scris totuşi manuscrisele de la Marea Moartă?

Potrivit www.nationalgeographic.com, noile cercetări efectuate în jurul Ierusalimului sugerează că manuscrisele de la Marea Moartă şi-ar avea originea în altă parte decât unde s-a crezut până în prezent. Fragmentele descoperite în urmă cu peste şase decenii, circa 900 scrieri,  erau considerate ca fiind ale  esenienilor, acea grupare religioasă a  frǎţietǎţii, care a existat între secolele II-I î.Hr şi nu este  menţionată în Noul Testament. Esenienii excludeau femeile din grupǎrile lor, urmau îndeaproape Legea lui Moise, mai ales sabatul, dar şi alte ritualuri. Credeau în nemurirea sufletului şi în pedepsirea divinǎ a pǎcatelor. „Evreii au scris pergamentele, dar nu au fost un grup specific. Ar fi putut fi mai multe grupuri, din secte diferite”, a declarat Robert Cargill, un arheolog care apare în documentarul „Writing the Dead Sea Scrolls” pe National Geographic. Această nouă orientare nu este însă una acceptată de toţi cărturarii biblici. „Am un sentiment că va fi o teorie foarte disputată”, a adăugat şi Lawrence Schiffman, un profesor de ebraică şi studii iudeice de la Universitatea din New...