Faptele apostolului Toma

Cea mai surprinzătoare şi originală piesă literară siriacă este un roman. Printr-o ciudată întâmplare sau poate în virtutea unei profunde legături literare, acest roman conţine în sânul său un poem independent care, el însuşi, este cea mai frumoasă producţie nu doar a literaturii siriace, ci a întregii activităţi literare a Bisericii timpurii. Romanul  Faptele lui Toma, apostolul Indiei, iar poemul este cunoscut de către savanţii moderni drept Imnul perlei. Scrierea numita Faptele apostolului Toma, într-o formă sau alta, a fost cunoscută de către hagiografi şi ecleziologi cu mult timp înainte. Valoarea reală a Faptelor apostolului Toma pentru cel ce se ocupă de creştinismul răsăritean nu stă în acţiunile propriu-zise ale apostolului, ci în rugăciunile şi predicile lui, precum şi în doctrina pe care el o propovăduieşte. Acestea nu sunt simple ornamente literare, ci esenţa însăşi a cărtii. Autorul vrea să ne indreptăm atenţia mai ales spre evanghelia fecioriei şi sărăciei pe care el o predică şi spre efectul pe care aceasta îl are asupra sufletului. Cât despre marea seriozitate a scrierii nu încape nici o indoială: nici un autor creştin timpuriu, ortodox sau heterodox, nu ar fi citat Rugăciunea Domnească în intregime doar ca ornament. Imul Perlei, care e cuprins in Fapte, „e un vechi imn gnostic despre suflet, care este trimis din sălaşul său ceresc pe pământ, iar acolo îşi uită atât originea, cât şi misiunea până când este trezit de o revelaţie din înalt; după care, el îşi îndeplineşte sarcina ce i-a fost încredinţată şi se întoarce în tărâmurile superioare, unde este reunit cu veşmântul ceresc, echivalentul său ideal, şi se alătură Puterilor cereşti cele mai...

Patimirile sfinţilor martiri

Relatările despre chinurile şi moartea primilor martiri s-au păstrat până la noi în forma aşa-numitelor acte ale sfinţilor. Creştinii primari considerau a fi de primă importanţă consemnarea ultimelor fapte şi cuvinte ale unui martir şi unul dintre ei era în mod frecvent împuternicit să îndeplinească această sarcină. În completare la propriile lor relatări, ei puteau extrage din procesele verbale ale tribunalelor, cu toate că acestea nu le erau mereu accesibile înainte de perioada lui Constantin. Faptul de a fi creştin constituia o nelegiuire atât de mare, încât procesul verbal al proceselor era înregistrat cu grijă şi păstrat de o guvernare metodică cum era cea romană. Din timpul lui Domiţian, dacă nu chiar de la o dată mai timpurie, chiar numele de creştin expunea o persoana pedepsei cu moartea. Dacă era adusă informaţia despre un om cu privire la faptul că era creştin, acesta era citat în faţa unui magistrat şi i se poruncea să jertfească unui zeu oarecare, adesea geniului împăratului care domnea. Răspunsul obişnuit era: „Sunt creştin şi nu voi jertfi idolilor şi murdarelor duhuri rele”. Atunci, se foloseau torturi pentru a obliga la ascultare, iar dacă acestea dădeau greş, acuzatul era condamnat la moarte. Atunci când martirul accepta cu bucurie condamnarea la moarte din partea persecutorilor şi ia judecata asupra sa, el mărturiseşte că unul, adevăratul şi singurul Dumnezeu este Ziditorul care a făcut toate lucrurile şi Care îl va învia din morţi. Mărturisirea este întărită prin moartea mărturisitorului. Jertfindu-se pe sine, martirul afirma că Dumnezeu este Creatorul care dă viaţă şi, în acelaşi timp, neagă zeii falşi şi lipsiţi de viaţă ai prigonitorilor săi, cărora refuză să le aduca jertfe. În actul martiric se revelează adevărata relaţie dintre Dumnezeu şi lume. Pentru creştinul primelor veacuri, moartea prin martiriu era dovada supremă a credinţei sale ca singura sursă a vieţii şi a nădejdii omului este Dumnezeu. Order...

Editura Herald – Cartea lui Adam şi a Evei

Viaţa lui Adam şi a Evei (sau Lupta lui Adam şi a Evei cu Satana) este în totalitate o lucrare creştină, probabil opera unor egipteni ortodocşi din secolul al V-lea sau al VI-lea, care spun povestea sau poveştile lui Adam – dintre care unele se găsesc în Talmud, în Coran şi în alte părţi – aşa cum erau crezute atunci. Totul este povestit în stilul simplu al pioşilor scriitori răsăriteni din acele timpuri. Credinţa evlavioasă a autorului transpare de-a lungul povestirii sale. Scopul lui este de a-l pune în legătură pe primul Adam cu venirea celui de al doilea, Hristos, la cinci mii cinci sute de ani după căderea lui Adam din Eden şi cu împlinirea făgăduinţei ce i s-a făcut atunci legat de mântuirea lumii. Potrivit cuvintelor autorului, Adam are frecvente schimburi de replici cu „Cuvântul lui Dumnezeu”, care îi spune despre venirea Lui în trup ca să îl mântuiască, o făgăduinţă pe care Adam o încredinţează copiilor lui pentru a şi-o aminti şi a o păstra în scris pentru propriii lor copii. Apoi, după ce moare, trupul lui e îmbălsămat şi aşezat în Peştera Comorilor, unde el şi Eva îşi petrecuseră viaţa; este luat de acolo de către Noe împreună cu aurul, tămâia şi smirna aduse din Eden şi asezat în arcă; de unde este luat de Melhisedec după Potop; şi dus de el, împreună cu Sem şi un înger trimis să le arate drumul, în „Mijlocul Pământului”, pe dealul „Cranium” (Căpăţâna) sau Golgota. Acolo, stânca se deschide de la sine ca să primească trupul lui Adam, după care se închide la loc. Este chiar locul în care a fost ridicată crucea Mântuitorului, atunci când a fost răstignit.   Cartea I tratează despre întreaga viaţă a lui Adam şi a Evei din ziua în care au plecat din Eden, traiul lor în Peştera Comorilor, încercările şi ispitele...

Tatian – Diatessaron – Armonia celor patru Evanghelii

Scrierea cunoscută sub denumirea de Diatessaron, redactată de Tatian către 175 d.Hr., este cea mai renumită încercare de armonizare a celor patru Evanghelii. Ori de câte ori a fost realizat, un astfel de demers a presupus alcătuirea unei naraţii unice, urmărindu-se în special eliminarea suprapunerilor şi a afirmaţiilor aparent contradictorii din cele patru Evanghelii. Astfel, in Diatessaron-ul lui Tatian, 56 de versete din Evangheliile canonice nu au fost preluate, printre acestea regăsindu-se cele două genealogii aparent ireconciliabile ale lui Iisus (una în Evanghelia lui Matei şi alta în Evanghelia lui Luca), împreună cu pericopa despre adulter (Ioan 7,53 – 8,11). Intervenţiile lui Tatian asupra textului propriu-zis au fost minime; în schimb, pentru a cuprinde întregul material canonic, Tatian a creat propria sa secvenţă narativă, îndepărtându-se astfel de succesiunea şi ordinea episoadelor din fiecare dintre cele patru Evanghelii. În perioada de început a creştinismului, Diatessaron s-a bucurat de o largă apreciere. Theodoret a descoperit mai mult de două sute de copii ale operei „păstrate cu respect în biserici”, iar „Învăţătura lui Addai” (o scriere apărută la Edessa, în sec. II-III) pare să identifice pur şi simplu Diatessaron cu Noul Testament. Totuşi tendinţa generală a Bisericii a fost de a păstra separat în Canon cele patru Evanghelii şi de a suprima orice încercare de alcătuire, pe baza lor, a unor texte evanghelice unificate. Rezumând, putem afirma următoarele: – în perioada creştinismului primar, Diatessaron a fost citit în mai toate bisericile siriene, fiind comentat de erudiţi cu titlu de evanghelie; – de-a lungul timpului a căzut sub condamnarea cel puţin a unora dintre conducătorii Bisericii, care au făcut eforturi deosebite pentru a-l elimina; – un comentariu asupra lui a fost tradus în armeană (probabil în secolul al V-lea); întrucât a fost neîncetat discutat de către comentatori, s-a dorit ca un nou manuscris sirian al lui, realizat în secolul al IX-lea, să fie...

Sorin Dan Damian – Martiriul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 69

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 70

Warning: Illegal string offset 'optset' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 72

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'option' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 228

Warning: Illegal string offset 'products' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: Illegal string offset 'price' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 229

Warning: number_format() expects parameter 1 to be double, string given in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-includes/functions.php on line 270

Warning: Illegal string offset 'shiprate' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 273

Warning: Illegal string offset 'description' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 274

Warning: Illegal string offset 'sku' in /home/mghilezan/web/bookiseala.ro/public_html/wp-content/plugins/eshop/eshop-add-cart.php on line 275
Şederea la Roma a lui Petru şi Pavel, cei doi mari apostoli ai lui Hristos, precum şi martiriul lor în capitala imperiului au fost acceptate de toţi creştinii de pretutindeni, din cele mai vechi timpuri şi până azi, ca nişte fapte istorice. Sursele scrise privitoare la aceste evenimente sunt foarte puţine, căci, exceptând scrierile canonice, puţină literatură creştină din perioada începuturilor a supravieţuit nenumăratelor persecuţii imperiale. Singurele cărţi din Sfânta Scriptură în care există date referitoare la moartea lui Petru sau vreo aluzie la acest eveniment sunt Evanghelia după Ioan, Apocalipsa aceluiaşi apostol, şi probabil Epistola către Evrei. Toate celelalte cărţi au fost scrise mai înainte ca martiriul acestui apostol să aibă loc. Aici sunt trei lucruri importante de demonstrat. Primul, că Sf. Petru a fost la Roma; al doilea, că el a fost martirizat prin crucificare; al treilea, ca răstignirea s-a petrecut la Roma. Pentru toate aceste trei aspecte mărturiile cele mai evidente vin din afara Scripturii, iar argumentul cel mai puternic în acest sens este unanimitatea Părinţilor târzii ai Bisericii. La aceasta trebuie adăugate dovezile pe care le oferă săpăturile arheologice (cea mai interesantă este marea inscripţie a Sfântului Damasus care începe cu HIC HABITASSE, probabil cea mai faimoasă inscripţie creştină), frescele din catacombe şi mai ales tradiţia populară romană. În scrierile Părinţilor Bisericii găsim de asemenea mărturii indubitabile referitoare la primatul lui Petru, la stabilirea scaunului său episcopal la Roma şi la supremaţia lui spirituală în toate Bisericile creştinătăţii. Cartea Martiriul sfinţilor apostoli Petru şi Pavel prezintă toate sursele documentare care se referă la acest eveniment de mare însemnatate din istoria Bisericii creştine. Ediţia (bilingvă) se bazează pe următoarele surse: ▪ Lipsius, Ricardus Albertus & Maximillianus Bonnet, eds., Acta Apostolorum, Lipsiae, Hermann Mendelsohn, 1901, pp. 119-177. ▪ Hieronymus – De Viris Illustribus, PL 23, col. 0607B-0609A; ▪ Hieronymus – De Viris Illustribus, PL 23, col. 0615A-0619A;...