În acest interviu se petrece o vastă operaţie de dezvrăjire: Masca jos! Sunt abolite pe rând o seamă de mituri: mitul „momentului de splendidă unitate naţională“ creat prin mitingul de sub balcon din 1968, în fapt o jalnică comedie patriotică jucată de Ceauşescu după intrarea trupelor sovietice în Cehoslovacia. Din interviu reiese cu claritate că Ceauşescu nu urmărea decât să-şi salveze pielea şi, dacă diversiunea cu amorul de patrie nu-i ieşea, era pregătit să fugă în China. Apoi, mitul disidenţei României comuniste înăuntrul lagărului socialist.
Din interviu veţi vedea cum „disidentul“ Ceauşescu şi-a pus Securitatea să lucreze pentru sovietici până în ultima clipă. (Planurile avioanelor Fokker furate pentru Brejnev.) Din interviu aflăm cum devalizau delegaţiile române conduse de Ceauşescu, cu ocazia vizitelor în străinătate, palatele în care erau primite şi cum „prada“ era recuperată în final de gărzile „Tovarăşei“ şi însuşită de către aceasta (de pildă, după vizita făcută în Anglia). Din interviu aflăm cum serviciul comunist de spionaj român era – citez spusele lui Pacepa – „o bandă de asasini“ şi că „asasinatul devenise un instrument politic“, că România devenise „o ţară de spioni“, dat fiind că, incapabil să producă, regimul comunist „a fost nevoit să fure“ şi să trăiască din spionaj industrial şi din „trafic de arme şi droguri“ (Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 13 iunie 2009)
Arhiva pentru June, 2009
Lucia Hossu Longin – Faţă în faţă cu Pacepa
Martin Page a venit la Bookfest să aducă o nouă poveste
Recunoscut ca o valoare a literaturii moderne, încă de la vârsta de 25 de ani, când a avut un succes enorm dată cu apariţia cărţii “M-am hotărât să devin prost”, Martin Page a fost ieri în Târgul Bucureştilor să ne spună poveşti despre adormit vigilenţa. Umflat cu pompa publicităţii, răsfăţat de media şi de cultura
Ursula K. Le Guin – Mormintele din Atuan
Marius Ghilezan
Cititorilor de fantasy. Editura Alexandria le oferă o nouă poveste intitulată cam sumbru “Mormintele din Atuan”, dar plină de aventură. Deasupra răului ce pare copleşitor, Ursula K. Le Guin dă viaţă unui personaj carismatic. Tenar, o fetiţă de şase ani, trăieşte într-o colibă. Cartea e a doua dintr-o serie, dar îţi dai seama despre prima fără mare efort în timpul lecturii, dacă nu ai citit-o.
- Scriitura e plină de descrieri şi de miez epic. “În valea adâncă, la asfinţit, merii dădeau să înflorească. Ici colo, printre crengile umbrite, se deschisese, înainte să-i vină timpul, câte o floare albă sau rozalie şi se ridica precum o stea ce abia pâlpâie. Printre straturile livezii, în iarba nouă, deasă şi umedă, fetiţa fugea de dragul de a fugi. Auzindu-se strigată, nu veni deîndată, ci se învârti îndelung înainte de a-şi întoarce chipul spre casă. Mama, aşteptând, cu lumina focului în spate, privi mica făptură ce fugea şi plutea ca un puf de scaiete suflat peste iarba de sub copaci”, aşa descrie Le Guin începutul acţiunii. Este luată şi dusă într-un castel dărăpănat unde, acoperită treptat de întuneric. devine, prin reîncarnare, Mare Preoteasă Renăscută a catacombelor din Atuan şi Mare Preoteasă a Celor Nenumiţi cu titulatura Cea Devorată. Creşte aici fără să ştie altceva decât ritualurile dintre lespezile de piatră, întunericul din labirinturile adâncurilor însoţindu-i paşii, până într-o zi când un vrăjitor din Ţinuturile Interioare ajunge în acel loc. Până la venirea lui, copila nu ştia nimic despre ce vrea lumea de la ea. Ignorată, sfidată, privită cu invidie de către preotese, de teamă să nu le fie concurente, ea caută să elucideze singură misterele. Eoina a început să desluşească singură secretele templului, explorând labirintul de sub templu, loc în care nu se putea pătrunde cu vreo făclie, pentru a nu întârâta spiritele beznei. Târziu a aflat că are drept de viaţă şi de moarte asupra prizonierilor trimişi aici pentru a fi pedepsiţi – aflase, de fapt, ca avea responsabilităţi incredibil de mari şi pentru care nu fusese pregătită. Pe noi cititorii, eroina începe să ne obişnuiască cu felul ei de a fi. Până într-o zi, când apare Şoimanul, un vrăjitor mare şi puternic, care cade prins în capcana labirintului. Evident că autoarea nu-l lasă pe captiv pradă disperării. Copila trece printr-o criză de conştiinţă, aici e slăbiciunea textului, că nu înţelegem cum ea Marea Preoteasă a mormintelor se lasă sedusă de firmanul Şoimanului şi-l eliberează. Mai mult, fuge împreună cu el.traducerea pe alocuri şchioapă ne face să ne împiedicăm, nu rău, dar destul cât să ne zgâriem urechea.
Evident, pentru ca marele vrajitor nu putea pieri într-o temniţă întunecată. Eroina noastră trece printr-un soi de criza de conştiinţă – pe care autoarea nu ne-o explică foarte convingător – şi-l eliberează pe Şoiman. Mai mult, fuge împreuna cu el, lasînd balta templul si responsabilităţile, dorindu-şi o existenţă obscură şi fără griji. Cartea are şi o cheie: învaţă să ai putere, dar fă diferenţa dintre adevăr şi minciună şi astfel, prin iubire, te vei elibera.
Patrick Graham – Evanghelia după Satana
În mănăstirea-fortăreaţă Bolzano, maica stareţă Isolda de Trente s-a zidit de vie, pentru a lua cu ea în mormânt un teribil secret. Un ucigaş fără chip o urmărea în aceste locuri sfinte. Treisprezece nopţi. Treisprezece crime ritualice. Treisprezece călugăriţe crucificate. De la acel apus, de când s-a înstăpânit asupra mănăstirii Bolzano, Fiara s-a hrănit cu carnea şi cu sufletele slujitoarelor Domnului. Rachel, asistenta şerifului local, anchetează dispariţia a patru tinere. După ce dispare la rândul ei în mod misterios, Marie Parks, agent FBI cu puteri paranormale, intervine să ancheteze cazul. Specializată în cross-killers, criminali în serie care îşi schimbă des locul, Marie descoperă cadavrul mutilat al lui Rachel şi corpurile celor patru chelneriţe crucificate într-o criptă. Ucigaşul, de o cruzime metodică nemaiîntâlnită, pare a fi trimis de peste secole de Satan însuşi. Cardinalul Oscar Camano, liderul congregaţiei Miracolelor, realizează că cele patru tinere asasinate sunt cele trimise de el în Statele Unite pentru a ancheta valul de crime din sânul ordinului secret al Pustnicelor, însărcinat cu păzirea manuscriselor interzise ale creştinătăţii. Părintelui iezuit Carzo, cel mai bun exorcist din rândul Bisericii, îi revine sarcina de a regăsi evanghelia pierdută în urmă cu şase secole: Evanghelia după Satan.
Philip Zimbardo – Efectul Lucifer
Cum ajung oamenii buni să devină făptaşi ai răului? Renumitul expert în psihologie socială Philip Zimbardo arată în Efectul Lucifer cum şi de ce suntem cu toţii susceptibili de a fi ademeniţi înspre „tărâmul întunecat”. Plecând de la exemplele oferite de istorie precum şi de cercetarea sa inovatoare în domeniu, creatorul experimentului Stanford detaliază modul în care forţele situaţionale şi dinamica grupurilor pot conspira în transformarea oameni obişnuiţi şi buni în monştri. Aruncând lumină asupra cauzelor acestei metamorfoze tulburătoare şi subliniind modalităţile prin care indivizii pot rezista tentaţiei răului, Zimbardo face posibilă înţelegerea unui larg spectru de fenomene, de la abuzurile şi manipulările corporatiste, până la torturarea prizonierilor de la Abu Ghraib şi genocidul organizat. O carte care obligă la reexaminare, atât individual cât şi colectiv. Un studiu şocant, dar captivant, o călătorie în inima întunericului care va schimba pentru totdeauna modul în care privim comportamentul uman.
„Zimbardo merită întreaga noastră recunoaştere pentru că a adus la lumină cele mai întunecoase şi mai ascunse aspecte ale sufletului uman.”
VACLAV HAVEL
Maureen Johnson – 13 plicuri albastre
13 plicuri, 4 reguli, 1 000 de dolari, un rucsac şi… toată Europa la picioarele ei. Se anunţă o vacanţă de vară perfectă pentru Ginny, o americancă în vârstă de 17 ani. În realitate, nu-i chiar aşa: nu e simplu să te trezeşti de una singură pe un continent aflat la mii de kilometri distanţă de casă, unde nu toată lumea vorbeşte engleza şi unde nu toţi sunt dispuşi să-ţi fie prieteni. Dar Ginny nu poate abandona misiunea pe care o are, aceea de a merge în toate destinaţiile menţionate în scrisori şi de a respecta întocmai instrucţiunile primite în cele 13 plicuri. Distracţia se poate transforma oricând în corvoadă şi… invers
Patricia Cornwell – Cartea morţilor
LA SCURT TIMP… după ce s-a mutat la Charleston, în Carolina de Sud, pentru a-şi deschide propriul cabinet medico-legal, Kay Scarpetta este chemată să investigheze moartea celebrului tenismen Drew Martin, al cărui cadavru, mutilat cu meticulozitate şi cruzime, a fost găsit la Roma.
ÎN FAŢA DOVEZILOR… ce indică piste contradictorii, ancheta condusă de Kay împreună cu carabinierii italieni şi iubitul său Benton Wesley se află în impas. Dar alte crime ies la iveală: cadavrul neidentificat al unui băieţel este descoperit într-o mlaştină, o femeie din înalta societate este găsită ucisă ritualic în propria casă.
DEŞI DE NEIMAGINAT, oribilele legături dintre toate aceste crime încep să se profileze, şi odată cu ele chipul întunecat al celui mai înspăimântător criminal în serie. În timp ce Cartea Morţilor adună tot mai multe nume, devine evident că numele ei va fi următorul.
„În jargonul medicinei legale, „cartea morţilor” este registrul de morgă. Pentru noi, o morbidă trecere în revistă a celor decedaţi de curând. Pentru Kay Scarpetta, însă, aceste pagini funebre sunt întrebări care aşteaptă răspuns. [...] Un thriller medico-legal de primă mână.”
Barnes & Noble
De acelaşi autor
Nina Garcia – Totul despre stil,fashion,lifestyle,glamour
De fiecare dată când te îmbraci, îţi dezvălui identitatea. Prin stil, împărtăşeşti o parte din povestea vieţii tale, punându-ţi în valoare creativitatea. Totul despre stil te ajută să îţi explorezi personalitatea prin modă – acea latură intimă care se desfată cu perspectiva şi experienţa minunată de a crea o imagine fascinantă. De la cultivarea bunului-gust până la evitarea faux pas ului în modă, Nina Garcia îţi oferă un ghid al excelenţei vestimentare! Cum şi când se poartă o anumită ţinută, cum se îmbină culorile şi materialele şi, nu în ultimul rând, cum să experimentăm şi să ne jucăm, acest manual de stil te învaţă cum să îţi creezi o imagine unică şi personală. Un ghid ce nu ţine cont de timp sau de spaţiu şi care îşi propune să le reamintească tuturor femeilor că stilul etern este stilul personal şi că trebuie să încercăm să ne redefinim prin sărbătoarea vie a modei.
Mathias Malzieu – Mecanica inimii
Dacă v-a plăcut Micul prinţ, gustaţi şi din Mecanica inimii, o carte ca o inimioară de turtă dulce pentru copii mari.
Eroul poveştii, Jack, s-a născut în 1874 cu o inimă îngheţată. Doctoriţa sa, Madeleine, îi pune în loc de simulator cardiac un ceas de lemn care ticăie. “Înainte de toate, nu atinge acele. În al doilea rând, stăpâneşte-ţi mânia. În al treilea rând, niciodată, nici în vecii vecilor, nu te îndrăgosti. Căci atunci, pentru totdeauna, acul care arată orele la ceasornicul inimii tale îţi va străpunge pielea, oasele ţi se vor sfărâma, iar mecanica inmii se va strica iarăşi”, îi repeta, răbdatoare, Madeleine, micului ei pacient, căruia îi era teamă să îi arate lumea. Neascultător, puştiul a plecat în căutarea micuţei dansatoare de Flamenco care i-a zăpăcit ceasul şi i-a produs acelor o mişcare bezmetică. Şi cu cântec. Cutia lui cu rotiţe se va umfla de seva iubirii ei, perpelindu-se, ceas după ceas, lună după lună, respirând, cu nesaţ, ispita atât de dulce a interdicţiei: emoţia. Pierdută prin Edinburgh, o va regăsi apoi în Granada, la bâlciul Extraordinarium. Istoria lor tristă şi pasională vorbeşte despre diferenţa subtilă dintre o proteză şi o butaforie (sau un „trucaj“), are suflu romanţios şi pitorescul unei inventivităţi mereu jucăuşe. Cum-necum, Jack va ajunge la 18 ani cu două morminte „pe numele lui“, cu o suită de prieteni buni şi cu certitudinea propriei sănătăţi, care însă nu-l face deloc fericit, ci dimpotrivă.
Alegoria luxuriantă din Mecanica inimii, creată din vise, imagini, sclipiri, întuneric şi fantasme, însufleţită de un cântăreţ-autor-compozitor unic, e plină de învăţăminte. O carte muzicală prin poezia trăirilor despre disperarea de a nu fi ca toţi ceilalţi. O carte superbă. Un trimf al supravieţuirii.
Muriel Barbery – Eleganţa ariciului
„Sunt mereu foarte sastisită când trebuie să prezint o carte, căci modul tradiţional de a o face, în general, înseamnă să o povesteşti. De fapt, chiar dacă va trebui să spun câteva cuvinte, mi se pare că povestea este destul de mult anecdotică pentru că, dincolo de personaje şi de naraţiune, ceea ce mă interesează pe mine este să vorbesc despre ceea ce îmi place. Cât despre tramă, nu se petrec enorm de multe lucruri. Sunt două eroine: o fetiţă precoce şi o portăreasă care-şi ascunde bine jocul, încearcând să lase impresia că e doar o portăreasă, ea fiind de fapt foarte citită, foarte erudită şi foarte fină. Sunt două singurătăţi care, pe măsură ce în clădirea în care locuiesc se petrec anumite evenimente, ies încetul cu încetul din singurătate, se schimbă, se transformă, renasc. Vor trăi o grămadă de transformări interioare. De îndată ce am spus asta, mi se pare un pic superficial. De fapt, când scriu, nu o fac ca să spun o poveste, chiar dacă, la capăt, ea însăşi se povesteşte. Scriu pentru plăcerea cuvintelor şi a stilului; îmi place mult să simt asta scriind texte şi, în plus, să încerc de fiecare dată plăcerea unică de a scrie, într-un mod cât mai potrivit şi cât mai pur posibil, sper eu, ceea ce resimt. Pe de altă parte, povestea şi scriitura sunt pentru mine mijloace de a evoca lucruri care mă interesează şi lucruri pe care le iubesc. L-am auzit pe cineastul Jeunet, referitor la Fabulosul destin al lui Amélie Poulain explicând că, ani de zile, notase într-un carneţel tot ceea ce îl interesa şi tot ceea ce îi plăcea în ideea ca într-o zi să le transpună într-un film. Şi astfel a apărut Amélie Poulain.
„Deosebit de recomandat tuturor celor care iubesc genul de roman a cărui sămânţă se sădeşte într-un ungher al sufletului, creşte pe nesimţite, înflorind neaşteptat şi deosebit de spectaculos.”
Marie Claire
„Soarta romanului Eleganţa ariciului, scris de tânăra Muriel Barbery, a fost consemnată într-o formulă neputincioasă, dar grăitoare: «du jamais vu». […] Eleganţa ariciului vorbeşte cu seninătate, uşurinţă şi graţie (eleganţă) despre probleme grele intelectual şi împovărătoare existenţial.”
Ziarul Financiar
Michael A. Stackpole – Hărţile prevestitoare
Al doilea volum din senzaţionala trilogie EPOCA DESCOPERIRLOR, despre un grup de cartografi inovatori, care au puterea de a descoperi noi lumi şi de a modifica însăşi realitatea…
Sub umbra ameninţării unui duşman fără nume, Nalenyrul are o singură şansă de a scăpa de la distrugere. Vechii eroi, care au apărat cândva teritoriul, trebuie treziţi. Pentru aceata, este necesară o călătorie prin pustietăţile vrăjite în care se presupune că eroii legendari sunt captivi, un loc al magiei şi primejdiilor.
Keles Anturasi, fratele său Jorim şi sora lor Nirati trebuie să lupte pentru supravieţuirea într-o lume unde războiul de pe pământ îl oglindeşte pe cel din ceruri, unde bărbaţii trebuie să se confrunte cu ceea ce-i face şi pe zei să tremure iar lucrurile sunt rareori ceea ce par. Acolo unde visele pot deveni realitate, realitatea se poate la fel de uşor transforma în cel mai întunecat coşmar …
„Aventură non-stop pentru cei cărora le place genul fantasy măreţ şi însângerat”
Publishers Weekly
„Stackpole îşi manevrează cu mare măiestrie [...] complotiştii, la fel de inteligenţi ca propriile lor urzeli […]. Un roman de mare forţă, care se citeşte pe nerăsuflate”.
SciFi.com
Săracă, dar bogată...
mai mult
Doru Braia Când un european cu state mai vechi în comunitatea continentală vine pentru prima oară în România, reacţia acestuia este implacabil stupefacţia. Din primul moment. Indiferent de mijlocul de transport folosit, constată imediat că timpul alocat cParteneri
Pentru suporterii nostri
Daca doriti sa promovati Bookiseala.ro includeti urmatorul cod html pe paginile dvs:
<a href="http://www.bookiseala.ro"> <img src="http://www.bookiseala.ro/b.jpg" /></a>
Statistics