În acest interviu se petrece o vastă operaţie de dezvrăjire: Masca jos! Sunt abolite pe rând o seamă de mituri: mitul „momentului de splendidă unitate naţională“ creat prin mitingul de sub balcon din 1968, în fapt o jalnică comedie patriotică jucată de Ceauşescu după intrarea trupelor sovietice în Cehoslovacia. Din interviu reiese cu claritate că Ceauşescu nu urmărea decât să-şi salveze pielea şi, dacă diversiunea cu amorul de patrie nu-i ieşea, era pregătit să fugă în China. Apoi, mitul disidenţei României comuniste înăuntrul lagărului socialist.
Din interviu veţi vedea cum „disidentul“ Ceauşescu şi-a pus Securitatea să lucreze pentru sovietici până în ultima clipă. (Planurile avioanelor Fokker furate pentru Brejnev.) Din interviu aflăm cum devalizau delegaţiile române conduse de Ceauşescu, cu ocazia vizitelor în străinătate, palatele în care erau primite şi cum „prada“ era recuperată în final de gărzile „Tovarăşei“ şi însuşită de către aceasta (de pildă, după vizita făcută în Anglia). Din interviu aflăm cum serviciul comunist de spionaj român era – citez spusele lui Pacepa – „o bandă de asasini“ şi că „asasinatul devenise un instrument politic“, că România devenise „o ţară de spioni“, dat fiind că, incapabil să producă, regimul comunist „a fost nevoit să fure“ şi să trăiască din spionaj industrial şi din „trafic de arme şi droguri“ (Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 13 iunie 2009)
Sku: HLL0109


Recunoscut ca o valoare a literaturii moderne, încă de la vârsta de 25 de ani, când a avut un succes enorm dată cu apariţia cărţii “M-am hotărât să devin prost”, Martin Page a fost ieri în Târgul Bucureştilor să ne spună poveşti despre adormit vigilenţa. Umflat cu pompa publicităţii, răsfăţat de media şi de cultura
Marius Ghilezan
În mănăstirea-fortăreaţă Bolzano, maica stareţă Isolda de Trente s-a zidit de vie, pentru a lua cu ea în mormânt un teribil secret. Un ucigaş fără chip o urmărea în aceste locuri sfinte. Treisprezece nopţi. Treisprezece crime ritualice. Treisprezece călugăriţe crucificate. De la acel apus, de când s-a înstăpânit asupra mănăstirii Bolzano, Fiara s-a hrănit cu carnea şi cu sufletele slujitoarelor Domnului. Rachel, asistenta şerifului local, anchetează dispariţia a patru tinere. După ce dispare la rândul ei în mod misterios, Marie Parks, agent FBI cu puteri paranormale, intervine să ancheteze cazul. Specializată în cross-killers, criminali în serie care îşi schimbă des locul, Marie descoperă cadavrul mutilat al lui Rachel şi corpurile celor patru chelneriţe crucificate într-o criptă. Ucigaşul, de o cruzime metodică nemaiîntâlnită, pare a fi trimis de peste secole de Satan însuşi. Cardinalul Oscar Camano, liderul congregaţiei Miracolelor, realizează că cele patru tinere asasinate sunt cele trimise de el în Statele Unite pentru a ancheta valul de crime din sânul ordinului secret al Pustnicelor, însărcinat cu păzirea manuscriselor interzise ale creştinătăţii. Părintelui iezuit Carzo, cel mai bun exorcist din rândul Bisericii, îi revine sarcina de a regăsi evanghelia pierdută în urmă cu şase secole: Evanghelia după Satan.
Cum ajung oamenii buni să devină făptaşi ai răului? Renumitul expert în psihologie socială Philip Zimbardo arată în Efectul Lucifer cum şi de ce suntem cu toţii susceptibili de a fi ademeniţi înspre „tărâmul întunecat”. Plecând de la exemplele oferite de istorie precum şi de cercetarea sa inovatoare în domeniu, creatorul experimentului Stanford detaliază modul în care forţele situaţionale şi dinamica grupurilor pot conspira în transformarea oameni obişnuiţi şi buni în monştri. Aruncând lumină asupra cauzelor acestei metamorfoze tulburătoare şi subliniind modalităţile prin care indivizii pot rezista tentaţiei răului, Zimbardo face posibilă înţelegerea unui larg spectru de fenomene, de la abuzurile şi manipulările corporatiste, până la torturarea prizonierilor de la Abu Ghraib şi genocidul organizat. O carte care obligă la reexaminare, atât individual cât şi colectiv. Un studiu şocant, dar captivant, o călătorie în inima întunericului care va schimba pentru totdeauna modul în care privim comportamentul uman.
13 plicuri, 4 reguli, 1 000 de dolari, un rucsac şi… toată Europa la picioarele ei. Se anunţă o vacanţă de vară perfectă pentru Ginny, o americancă în vârstă de 17 ani. În realitate, nu-i chiar aşa: nu e simplu să te trezeşti de una singură pe un continent aflat la mii de kilometri distanţă de casă, unde nu toată lumea vorbeşte engleza şi unde nu toţi sunt dispuşi să-ţi fie prieteni. Dar Ginny nu poate abandona misiunea pe care o are, aceea de a merge în toate destinaţiile menţionate în scrisori şi de a respecta întocmai instrucţiunile primite în cele 13 plicuri. Distracţia se poate transforma oricând în corvoadă şi… invers
LA SCURT TIMP… după ce s-a mutat la Charleston, în Carolina de Sud, pentru a-şi deschide propriul cabinet medico-legal, Kay Scarpetta este chemată să investigheze moartea celebrului tenismen Drew Martin, al cărui cadavru, mutilat cu meticulozitate şi cruzime, a fost găsit la Roma.
De fiecare dată când te îmbraci, îţi dezvălui identitatea. Prin stil, împărtăşeşti o parte din povestea vieţii tale, punându-ţi în valoare creativitatea. Totul despre stil te ajută să îţi explorezi personalitatea prin modă – acea latură intimă care se desfată cu perspectiva şi experienţa minunată de a crea o imagine fascinantă. De la cultivarea bunului-gust până la evitarea faux pas ului în modă, Nina Garcia îţi oferă un ghid al excelenţei vestimentare! Cum şi când se poartă o anumită ţinută, cum se îmbină culorile şi materialele şi, nu în ultimul rând, cum să experimentăm şi să ne jucăm, acest manual de stil te învaţă cum să îţi creezi o imagine unică şi personală. Un ghid ce nu ţine cont de timp sau de spaţiu şi care îşi propune să le reamintească tuturor femeilor că stilul etern este stilul personal şi că trebuie să încercăm să ne redefinim prin sărbătoarea vie a modei.
Dacă v-a plăcut Micul prinţ, gustaţi şi din Mecanica inimii, o carte ca o inimioară de turtă dulce pentru copii mari.
„Sunt mereu foarte sastisită când trebuie să prezint o carte, căci modul tradiţional de a o face, în general, înseamnă să o povesteşti. De fapt, chiar dacă va trebui să spun câteva cuvinte, mi se pare că povestea este destul de mult anecdotică pentru că, dincolo de personaje şi de naraţiune, ceea ce mă interesează pe mine este să vorbesc despre ceea ce îmi place. Cât despre tramă, nu se petrec enorm de multe lucruri. Sunt două eroine: o fetiţă precoce şi o portăreasă care-şi ascunde bine jocul, încearcând să lase impresia că e doar o portăreasă, ea fiind de fapt foarte citită, foarte erudită şi foarte fină. Sunt două singurătăţi care, pe măsură ce în clădirea în care locuiesc se petrec anumite evenimente, ies încetul cu încetul din singurătate, se schimbă, se transformă, renasc. Vor trăi o grămadă de transformări interioare. De îndată ce am spus asta, mi se pare un pic superficial. De fapt, când scriu, nu o fac ca să spun o poveste, chiar dacă, la capăt, ea însăşi se povesteşte. Scriu pentru plăcerea cuvintelor şi a stilului; îmi place mult să simt asta scriind texte şi, în plus, să încerc de fiecare dată plăcerea unică de a scrie, într-un mod cât mai potrivit şi cât mai pur posibil, sper eu, ceea ce resimt. Pe de altă parte, povestea şi scriitura sunt pentru mine mijloace de a evoca lucruri care mă interesează şi lucruri pe care le iubesc. L-am auzit pe cineastul Jeunet, referitor la Fabulosul destin al lui Amélie Poulain explicând că, ani de zile, notase într-un carneţel tot ceea ce îl interesa şi tot ceea ce îi plăcea în ideea ca într-o zi să le transpună într-un film. Şi astfel a apărut Amélie Poulain.
Al doilea volum din senzaţionala trilogie EPOCA DESCOPERIRLOR, despre un grup de cartografi inovatori, care au puterea de a descoperi noi lumi şi de a modifica însăşi realitatea…
NUVELIST,
sînt incompetent în alimentarea locomotivelor;
sînt incompetent în eternitatea fotosintezei;
sînt incompetent în speologie;
sînt incompetent în cultivarea bujorilor;
sînt incompetent în a înţelege o bujie;
sînt incompe



