Sévillia Jean – Incorectitudinea istorică

Jean Sévillia, autorul faimosului eseu Corectitudinea istorică, revine acum cu pandantul acestuia, Incorectitudinea istorică. Sumarul cărţii, la fel de bogat şi de incitant ca şi al primului eseu, include de data aceasta şi probleme controversate – prejudecăţi ideologice, tabuuri, mistificări – ale istoriei mari, a lumii: De ce oamenii au simţit uneori nevoia să fabrice un nou Isus, după gustul epocii?, Care a fost cu adevărat contribuţia arabilor în transmiterea cunoştinţelor antice în Evul Mediu?, Biserica a fost un obstacol în calea ştiinţei?, Cine a profitat de pe urma colonizării?, Cele două războaie mondiale au fost purtate în numele drepturilor omului? Într-un stil ferm şi dezinvolt consacrat deja prin succesul editorial al cărţilor sale, Jean Sévillia construieşte aici, pe baza unei documentări riguroase şi bogate, un traseu sigur pentru ieşirea din păienjenişul de piste false ale interpretării istoriei în care cu toţii ne lăsăm mai mult sau mai puţin...

Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Raţionaliştii. De la Descartes la Leibiniz. Vol IV

Filosofia post-renascentistă este asociată îndeobşte cu “triumful raţiunii”, al metodicului şi sistematicului care asigură certitudinea achiziţiilor cognitive. Această interpretare se sprijină pe observarea unei preocupări – evidentă în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea – pentru întemeierea cunoaşterii de orice tip pe o bază incontestabilă. Idealul de procedură este preluat din cea mai „sigură” ştiinţă, matematica, şi aplicat tuturor celorlalte ştiinţe şi, nu în ultimul rând, filosofiei. Austeritatea metodologiei justifică renunţarea la Tradiţie, la Autoritate sau Dogmă, la ideea de postulat sau prejudecată venite din „afara” raţiunii şi, în cele din urmă, se renunţă şi la exigenţa oricărei medieri, teologică sau metafizică, procesul cunoaşterii. Filosofia se elaborează pe sine în laboratorul gândirii, izolată de orice circumstanţialitate stânjenitoare, de orice contact impurificator cu pasiunile sufletului sau cu incoerenţele vieţii concrete (sociale, economice, politice) a oamenilor. Astfel „eliberată”, filosofia reconsideră, de exemplu, intuiţiile materialiste ale gândirii antice (tendinţă ilustrată de monadologia lui Leibniz) şi încearcă edificarea unei etici pur raţionale.   Însă filosofii trataţi în acest volum fac vizibilă, prin înseşi sistemele lor, tocmai „limita” la care ajunge raţiunea în spectacolul, altfel fascinant, al libertăţii gândirii. Raţiunea pătrunde, aproape fără s-o ştie, în zona speculativului şi se trezeşte în „poziţia” inconfortabilă de a fi suspendată deasupra unui abis în care presimte, neliniştită, prezenţa (sau absenţa) lui Dumnezeu, un Dumnezeu care pare să nu mai aparţină religiei. Claritatea şi distincţia enunţurilor fondatoare (cum ar fi Cogito, ergo sum al lui Descartes sau bazele more geometrico ale filosofiei lui Spinoza) ori clarificarea „pe baze raţionale” a unor probleme preluate din medievalitate (argumentul ontologic, natura substanţei, a atributelor, a cauzalităţii etc.) garantează coerenţa sistemului pe care îl întemeiază aceşti filosofi, dar aduc raţiunea în zona paradoxalei intimităţi şi distanţe a gândirii care se gândeşte pe sine gândind. Soliditatea edificiilor filosofice din această perioadă se sprijină, aşadar, pe un alt fel de mit al întemeierii,...

Carmen Ginghină – Ecocardiografia Doppler

Punctul forte al cărţii autorilor Bogdan A. Popescu, Carmen Ginghină îl reprezintă echipa, toţi fiind cardiologi, ecografisti cu experienţă, şcoliţi într-o clinică cu tradiţie în domeniu, primul loc în care ecocardiografia s-a dezvoltat ca tehnică aplicată şi obiect de predare. La început sunt prezentate premisele examinării Doppler, date despre fizica ultrasunetelor, diferitele tipuri de examen Doppler şi informaţiile care pot fi astfel obţinute, apoi modul practic de examinare, pentru ca, în continuare, detaliat, rolul acestei examinări în majoritatea patologiilor cardiovasculare. Informaţiile teoretice sunt bogat ilustrate imagistic, astfel ca, pe lângă imagini ecografice şi scheme, lucrarea cuprinde şi peste 200 de filme ecografice pe DVD-ul care însoţeşte cartea. În plus, în capitolul Examinarea ecografică Doppler: abordare practică, au fost introduse pe DVD filme originale cu demonstraţii pe viu, în laboratorul de ecocardiografie, însoţite de comentarii audio...

John Miller – Cum să formezi caracterul copiilor. Metoda responabilităţii personale

Dacă doriţi să aveţi un copil echilibrat, capabil să ia decizii corecte în ceea ce-l priveşte, trebuie să vă implicaţi în fiecare etapă a dezvoltării lui. Poveştile, strategiile şi recomandările prezentate în volum vă ajută să deveniţi „coechipieri” ai copilului dumneavoastră şi să-l învăţaţi să devină independent şi responsabil. Order Cum să formezi caracterul copiilor. Metoda responabilităţii personale Preţ @ RON22,95 Qty: Adauga in cosul de...

Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Filosofia medievală târzie şi renascentistă. Vol III

O primă parte a volumului de faţă tratează despre filosofia medievală târzie, marcată, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrărilor lui Aristotel şi de apariţia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a gânditorilor „realişti”). Pe fundalul disputelor doctrinare, al intoleranţei religioase şi al discordiei dintre puterea ecleziastică şi puterea seculară, gânditorii de la finele Evului Mediu se disting, la nivelul tabloului general, prin faptul că au spulberat idealul de sinteză al filosofiei cu teologia – prin care s-a remarcat via antiqua –, contribuind astfel la separarea raţiunii de credinţă şi, implicit, a reflecţiei filosofice de „adevărul revelat”, fără ca validitatea acestuia din urmă să fie contestată în vreun fel.   Tot o „redescoperire” constituie şi centrul de greutate al gândirii renascentiste: redescoperirea naturii. Dacă aristotelicienii şi nominaliştii Evului Mediu au pus bazele autonomiei filosofiei în raport cu teologia, gândirea renascentistă, prin strădania ei de a cerceta şi formula legile care guvernează natura, a contribuit la separarea ştiinţei de teologie şi de filosofie. Dar atât nominalismul, cât şi filosofia naturii au fost în aceeaşi măsură îndatorate convingerilor de ordin religios: primul, întrucât considera că adevărurile credinţei sunt de netăgăduit, chiar dacă nu pot fi demonstrate; cea de a doua, întrucât nu ar fi fost posibilă în lipsa ideii fundamentale că natura este creaţia lui Dumnezeu, prin urmare este vrednică de a fi studiată. Order Istoria filosofiei. Filosofia medievală târzie şi renascentistă. Vol III Preţ @ RON89,90 Qty: Adauga in cosul de...

Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Filosofia medievală. Vol II

Frederick Copleston oferă, în acest al doilea volum al impresionantei sale Istorii a filosofiei, o perspectivă cuprinzătoare, erudită şi riguroasă asupra evoluţiei gândirii europene în perioada medievală, începând cu Părinţii Bisericii şi primii filosofi creştini  Fericitul Augustin, Pseudo-Dionisie Areopagitul, Boethius  şi ajungând până la marii gânditori ai secolului al XIII-lea: Toma de Aquino şi Duns Scotus. De acelaşi autor Istoria filosofiei. Grecis şi Roma. Vol I Order Istoria filosofiei. Filosofia medievală. Vol II Preţ @ RON89,90 Qty: Adauga in cosul de...