Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Filosofia clasică germană din secolele XVIII-XIX. Vol VII

Volumul VII are ca obiect idealismul german şi reacţiile generate de acest curent. După ce autorul prezintă principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus şi Schleiermacher), el trece la analiza reacţiilor împotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, Stirner, Marx, Engels şi materialismul dialectic, şi, în fine, Kierkegaard. Partea a treia cuprinde materialismul nedialectic (Haeckel, Ostwald Lange), mişcarea neokantiană ( Şcoala de la Marburg, Şcoala de la Baden, Cassier), renaşterea metafizicii (Fechner, Lotze, Wundt, Driesch, Eucken) şi se încheie, oarecum în afara marjei temporare a volumului, cu Nietzcshe, un autor ce, nebăgat în seamă în timpul vieţii sale, a avut totuşi o influenţă mult mai mare asupra secolului trecut decât neokantienii şi materialiştii prezentaţi anterior. De acelaşi autor Istoria filosofiei. Filosofia medievală. Vol...

Neagu Djuvara – Civilizaţii şi tipare istorice

„În umbra civilizaţiei majore, înainte ca aceasta să dispară la rândul ei, câte alte culturi n-au pierit fără urmă! Această imensă dramă e astăzi trăită de mulţi cu nespusă intensitate. Trebuie să aparţii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar înainte de a înflori, pentru a inţelege nesfârşita disperare a acelora care asistă neputincioşi la dispariţia inexorabilă a celor mai preţioase valori ale lor. Cu fiecare cultură care moare, o floare unică se vestejeşte pentru a nu mai renaşte, o mireasmă incomparabilă se risipeşte pentru totdeauna. Există comori de înţelepciune şi poezie în cele mai mici idiomuri, ca şi în concepţia despre lume a celui mai mic trib destinat dispariţiei. Toate sunt pierdute – pierdute pentru totdeauna şi pentru toţi. În viaţa popoarelor, ca şi în toată Creaţiunea, ceea ce izbeşte cel mai mult şi scandalizează într-adevăr spiritul este risipa Naturii. Cei care astăzi sunt privilegiaţi şi aparţin culturilor majore pot încă să se legene în iluzia perenităţii lor. Dar până când? Ce rămâne din Egiptul antic, din Mesopotamia, din Creta, din Mexic şi Peru? Şi cum am putea avea asigurarea că rasa noastră trufaşă, care de veacuri îşi întinde dominaţia asupra neamurilor şi lucrurilor toate, nu va cădea şi ea, odată, în toropeală şi apatie?“ (Neagu...

Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Iluminismul. De la Voltaire la Kant. Vol VI

Al şaselea volum al Istoriei filosofiei urmăreşte triumful generalizat al raţiunii în perioada Iluminismului. Frederick Copleston îi urmăreşte, de această dată, pe francezii Montesquieu, Voltaire, Condillac, Bossuet şi pe enciclopedişti (Diderot, d’Alembert etc.), precum şi pe germanii Wolff, Lessing, Herder şi Jacobi, printre alţii, adică pe filosofii care vor puncta eforturile gândirii de a se elibera de orice tip de dogmatism. Ideea monarhiei luminate sau aceea a contractului social determină noi modalităţi de a gândi politica şi societatea, în care suveranitatea şi puterea aparţin poporului, nu liderilor acestuia. În acest context eliberator, Enciclopedia înseamnă deopotrivă efortul de colectare şi clasificare a întregii cunoaşteri şi exigenţa răspândirii acesteia în scopul „iluminării“ maselor. Cunoaşterea, ca şi uzul raţiunii, sunt comune tuturor oamenilor; raţiunea garantează accesul egal la ştiinţă, deci posibilitatea progresului, dar şi egalitatea între oameni. Considerat uneori drept reprezentantul prin excelenţă al Ilu-minismului, Immanuel Kant va desăvârşi proiectele acestui curent şi, totodată, le va depăşi, retrasând cadrele în care vor evolua curentele filosofice din secolele XIX-XX. Kant va analiza putinţa de a decide adevărul enun-ţurilor şi mecanismele formării judecăţilor noastre despre lume, despre Dumnezeu, despre sine, artă, morală, adevăr, libertate etc. Cele opt capitole pe care le ocupă în acest volum tratarea filosofiei kantiene mărturisesc şi ele importanţa gândirii acestui filosof, atât în epocă, cât şi în încercările ulterioare ale...

Valentin Iftenie – Medicină legală

Medicină...

Armin Heinen – Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice

„Volumul Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice contribuie la studiul istoriei româneşti prin descrierea şi comentarea termenilor, conceptelor şi limbajelor selectate din textele juridice, politice, istoriografice, literare şi sociologice. În acest fel, ideile şi mesajele care au dominat gândirea politică în diverse perioade ale istoriei României moderne şi contemporane devin mai accesibile. Contextualizarea fenomenelor cercetate a facilitat ipoteze de lucru incitante, noi interpretări şi concluzii temeinic argumentate. Resemantizarea unor concepte – acolo unde acestea sunt în relaţie cu aspiraţiile comunitar-civice de astăzi – indică latura pragmatică a cercetării. Teoria generală privind istoria conceptuală se îmbină cu studiul de caz, pe de o parte clarificând importanţa unei Begriffsgeschichte româneşti, iar pe de alta demonstrând cum demitizarea face posibilă înţelegerea mai obiectivă a trecutului.”(Victor Neumann, Armin...

Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Filosofia britanică. De la Hobbes la Hume. Vol V

Cel de-al cincilea volum al Istoriei filosofiei tratează pe larg filosofia britanică din secolele XVII-XVIII.