Frederick Copleston – Istoria filosofiei. Filosofia clasică germană din secolele XVIII-XIX. Vol VII

1Volumul VII are ca obiect idealismul german şi reacţiile generate de acest curent. După ce autorul prezintă principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus şi Schleiermacher), el trece la analiza reacţiilor împotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, Stirner, Marx, Engels şi materialismul dialectic, şi, în fine, Kierkegaard.

Partea a treia cuprinde materialismul nedialectic (Haeckel, Ostwald Lange), mişcarea neokantiană ( Şcoala de la Marburg, Şcoala de la Baden, Cassier), renaşterea metafizicii (Fechner, Lotze, Wundt, Driesch, Eucken) şi se încheie, oarecum în afara marjei temporare a volumului, cu Nietzcshe, un autor ce, nebăgat în seamă în timpul vieţii sale, a avut totuşi o influenţă mult mai mare asupra secolului trecut decât neokantienii şi materialiştii prezentaţi anterior.

De acelaşi autor

Istoria filosofiei. Filosofia medievală. Vol II

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *