Edward de Bono – Cursul de gândire al lui Edward de Bono

„Este uimitor cât de puţină atenţie acordă educaţia deprinderii de a gândi. Există convingerea absurdă că informaţiile şi inteligenţa sunt suficiente. Inteligenţa este precum caii-putere ai unei maşini, însă gândirea reprezintă abilitatea cu care este condusă maşina. Există oameni deosebit de inteligenţi care au o gândire slab dezvoltată şi oameni mai puţin inteligenţi cu o gândire bine dezvoltată. Doar cinci ore de predare a acestui curs unor tineri şomeri, printr-un program guvernamental, au determinat creşterea procentului de angajare cu 500 la sută. Aceşti tineri părăsiseră şcoala crezând că sunt proşti. Când au descoperit că lucrurile nu stăteau aşa cum crezuseră ei, încrederea în sine a crescut, şi-au căutat locuri de muncă şi au reuşit să le păstreze.“ Edward de Bono De acelaşi autor Cum să avem o minte...

Dylan Jones – Regulile domnului Jones pentru bărbatul modern

Dylan Jones (n. 1960) este ziarist şi editorul revistei GQ pentru Marea Brita­nie. A absolvit Central Saint Martins College of Art and Design din Lon­dra, unde a stu­diat grafica. Şi-a început cariera de ziarist la revista i-D, după care s-a mutat, în 1987, la Arena, devenind editor. De asemenea, a mai colaborat, tot în calitate de editor, la The Face, The Observer şi The Sunday Times, trecând în 1999 la GQ. Lui i se dato­rează tenta politică a revistei, pe a cărei copertă a apărut şi liderul partidului conser­vator, David Cameron. Jones semnează şi o rubrică săptămânală în suplimentul revistei The Mail On Sunday. Un ghid indispensabil pentru bărbatul seco­lu­lui XXI! Dylan Jones, editorul revistei GQ pentru Marea Britanie, reuşeşte să prezinte într-o manieră atractivă şi amuzantă câteva dileme ce par să-l preocupe pe bărbatul modern al mileniului trei, de pildă: cum să obţii o mărire de salariu sau cum să-ţi linguşeşti şeful. După care intervin iritările cotidiene: cum să faci faţă decalajelor de fus orar atunci când călătoreşti în străinătate sau cum să împiedici pantalonii să cadă de pe umeraş. Şi se ajunge astfel la acele lucruri pe care un bărbat modern ar trebui să le ştie, dar nu are cine să i le spună: să porneşti o maşină căreia i s-a descărcat bateria, să-ţi cumperi len­jerie, să te laşi de fumat, să faci un nod Windsor la cravată, să te comporţi adecvat într-un club de striptease… şi lista pare nesfârşită. Regulile domnului Jones demonstrează bogata experienţă a autorului într-o mare varietate de subiecte, cartea fiind de un real ajutor pentru orice soţ, prieten sau...

Gheorghe Argeşeanu – Final de secol american. Statele Unite ale Americii. Schiţă de profil

Autorul Gheorghe Argeşeanu, economist ca pregătire – cu un doctorat în economie mondială – şi cu o experienţă diplomatică, inclusiv în spaţiul nord-american, propune cititorului o viziune proprie, dar care se doreşte complementară altor abordări asupra unuia dintre cele mai incitante subiecte ale timpului nostru: profilul SUA la final de secol american. Spicuim din titlurile capitolelor cărţii: America vazută de americani, Americanii şi America deceniului, Sentimentul Americii în lume, Sentimentul lumii la americani, Lumea prin grila americană. Veacurile trecute au purtat pecetea Franţei sau a Marii Britanii, a Austriei ori a Germaniei, în timp ce în secolul nostru, nici o altă ţară nu a influenţat mai decisiv relaţiile internaţionale cum au făcut Statele Unite. Credem că sunt suficiente motive pentru a o citi pe...

Dumitru Iacob, Diana-Maria Cismaru – Organizaţia inteligentă. Zece teme de managementul organizaţiilor

Realitatea în care se nasc şi se dezvoltă organizaţiile în prezent este una deconcertanţă. Schimbările şi tendinţele de sens opus solicită firmele, companiile şi instituţiile să-şi perfecţioneze atât metodele de lucru şi modul de gestionare a resurselor, cât şi canalele de comunicare internă şi externă. Sănătatea organizaţiilor este în legătură directă cu capacitatea lor de detectare corectă a schimbărilor din mediu şi de adaptare creativă la presiuni şi influenţe externe. În ultima instanţă, o organizaţie sănătoasă este o organizaţie inteligentă. Drumul către însuşirea acestor trăsături reprezintă o provocare pe termen mediu pentru organizaţiile româneşti. Dumitru Iacob este profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi coordonator de doctorat în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare din Bucureşti. Managementul organizaţiilor, comunicarea organizaţională şi relaţiile publice reprezintă domeniile curente de interes. A publicat numeroase articole de specialitate şi comunicări ştiinţifice pe temele  de sănătate organizationala, strategii de comunicare şi gândire managerială. Este coautor al cărţii „Relaţiile publice – eficienţă prin comunicare”. (2003, 2005). Diana-Maria Cismaru este conferentiar la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA). Domeniile recente de cercetare vizeaza comunicarea organizationala, relatiile publice în mediul online si dezvoltarea social media. Este coautor al cartii Relatiile publice – eficienta prin comunicare (2003, 2005), autor al cartii Comunicarea interna în organizatii (2008) si editor al cartii Teleromania în zece zile...

George Philander – Creşte oare temperatura planetei?

Care este preţul unui nivel de trai sporit în lumea de astăzi? Este oare încălzirea globală un fenomen datorat, cel putin în parte, activităţilor umane? Ameninţă ea condiţiile de viaţă de pe Pământ? Specialiştii dau răspunsuri diferite la aceste întrebări. Însă problema este prea importantă pentru a fi lăsată exclusiv în seama cercurilor ştiinţifice. S. George Philander, profesor la Universitatea Princeton, crede că responsabilitatea şi implicarea sunt cuvintele-cheie care ar trebui să definească atitudinea potrivită pentru fiecare om. La discutarea politicilor de mediu trebuie să participe cât mai mulţi oameni, cu o singură condiţie – să fie în cunoştinţă de cauză. Iată, pe scurt, raţiunile scrierii acestei cărţi pasionante, ce acoperă câteva dintre punctele de interes ale unei discipline nou apărute: geoştiinţe sau ştiinţele Pământului. Geoştiinţele integrează ştiinţe tradiţionale, ca geologia, biologia, meteorologia şi oceanografia, cu scopul de a răspunde întrebărilor ştiinţifice legate de existenţa şi calitatea vieţii pe Pământ. Această carte explică cititorilor ştiinţa fascinantă a fenomenelor asociate cu vremea şi cu clima, în dorinţa de a oferi o perspectivă clară asupra proceselor intrinseci ce fac această planetă locuibilă şi pentru a limpezi chestiunile controversate legate de mediul...

Joachim Ringelnatz – Bilete în bilimbabi

Colecţia Ludex. Numele colecţiei , LUDEX, derivă, bineînţeles, din latinescul ludus „joc“, plus -ex, sufixoid publicitar (ca în, de pildă, merceonime ca STIREX, PIREX, MODEX, BUCLEX, şi altele de acest soi). Atunci când LUDEX are, fatalmente, să-şi încheie existenţa (lungă/scurtă?), când va ajunge, deci, ex-LUDEX, — între sufixoidul amintit şi, absolut identică acestuia, particula anteriorităţii ireversibile (şi triste): ex-, ceea ce, totuşi, va rămâne întreg e tocmai lud(us) „jocul“. Altminteri, numele colecţiei este o limpede aluzie (cf. şi verbul alludere „a se juca“) la venerabilul concept de homo ludens (al lui Huizinga). Căci, evident, nu suntem primii, nici singurii pe lumea asta, cărora le-ar plăcea ca graţia să atenueze, cât de cât, dizgraţia condiţiunii noastre: ponderea, lestul/restul, gravitaţia, „Greul Pământului“, adică (sau, dacă nu, o parte, baremi, din veşnica morozitate a „oamenilor gravi, gravi, gravi“, vorba poetului Charles Cros), — jocul fiind o „garanţie palpabilă“, ca şi o „întreţinere constantă a reflexului libertăţii“ noastre (cu un cuvânt al lui G. Liiceanu). De unde sfatul, în exerga colecţiei, al lui Max Jacob: „Săriţi coarda, coborând o scară: n-o veţi mai atinge cu piciorul.“ Fără a minimaliza nicio modalitate, alta, de contestaţie şi protest, acestea, în colecţia noastră, sunt ludice prin excelenţă. Altminteri, numele colecţiei ar fi fost altul decât...