Cicerone Ioniţiu – Memorii. Volumul I: Din ţara sârmelor ghimpate

Volum apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, Cicerone Ioniţoiu a ieşit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în această perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă, unde a ajuns în 1979, nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de „a căuta în permanenţă în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni” care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie. Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului românesc i se adaugă acum memoriile – programate să apară în trei volume –, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi dârzenie de neclintit. „Cicerone Ioniţoiu a stat în inchisoare mai bine de un deceniu şi s-a aflat sub supravegherea Securităţii aproape întreaga viaţă, pentru că a crezut în democraţie, în valorile sale, în opoziţie cu regimul comunist. În 1989 comunismul s-a prăbuşit, oferindu-le lui şi celor de seamă şi din generatia sa dreptatea istorică de a putea fi socotiţi, în raport cu comuniştii şi securiştii care i-au închis şi torturat, cei neînvinşi.” (Marius Oprea)  ...

Se caută volume de Ezra Pound pentru maestrul Fănuş Neagu!

Fănuş Neagu împlineşte în a doua zi de Paşte, pe 5 aprilie, 78 de ani. Unul dintre cei mai prolifici scriitori, considerat de unii Păstorel Teodoreanu al modernităţii, de alţii, simplu, Nea Fane, e pironit la pat de o boală încurabilă. „Zi-i că am neoplasm, că doar eşti intelectual, nu cancer”, i-a replicat recent lui Ovidiu Ioaniţoaia. Omul care a trăit şi i-a supravieţuit lui Stalin, dribleurul de geniu al cuvintelor, un fel de Dobrin al scrisului, mereu cu capsa pusă, rău de gură, dar magistru la scris, a călătorit prin două regimuri mereu cu vagon Lee. De pomină rămân în istoria presei întâmplări legate de el. La Campionatul Mondial din 1966, din Anglia, fiind trimis special al presei de partid, nu a mai ajuns la Londra şi a preferat să rămână cu bunul său prieten Ion Băieşu în Paris, de unde urmărea meciurile pe un proiector şi dădea cronici prin telefon. Secţia de partid i-a băgat în şedinţă pe ceilalţi gazetari acreditaţi: „Tovarăşi, aţi ajuns degeaba la Londra. De ce nu relataţi precum tovarăşul Fănuş, la care se vede că e acolo? Voi daţi doar minutul şi scorul”. Fănuş Neagu continua să trimită corespondenţe din Paris ca şi cum ar fi fost în Anglia. Pe patul său de la Elias e trist că nu mai poate bea un vin, din acela gurguliu, dar citeşte. Simte că nu a acumulat destul. Caută volume de Ezra Pound şi nu le găseşte. Scrie la ultima lui carte: “Asfinţit de Europă, Răsărit de Asie”, locul unde noi vom trăi o anumită formă de existenţă. Tânărul plecat cândva din Grădiştea, alintat de mama Fănuş, nu ştia la acea vreme că numele său va ajunge în elita Academiei Române. Acum, pe un pat de spital, mărturiseşte o viaţă plină de împliniri literare şi un destin deloc tragic. Prin el parcă şi cuvântul s-a mai...

Roland Barthes – Jurnal de doliu

Un editorialist de la Liberation se întreba de ce au trebuit să treacă trei decenii pentru ca scrierile sale inedite să vadă lumina tiparului. Redactat în timpul vieţii la Paris şi la Urt, între 26 octombrie 1977 şi 15 septembrie 1979, Jurnalul de doliu conţine 330 de fişe, aşezate în ordine cronologică, titlul aparţinând chiar lui Roland Barthes. „Avem un titlu, un act de nominalizare, remarca Eric Marty, discipolul lui Barthes, iar mai încoace şi editorul care i-a îngrijit Oeuvres complètes, în 5 volume, la Seuil.” În opinia mea, nu-i vorba de o efuziune, ci de un proiect de scriitură în toată puterea cuvântului”, mai scrie acesta. De partea opusă s-a aflat François Wahl, prietenul şi fostul său editor, care considera lucrurile scrise drept intime şi fără importanţă la opera autorului. Legatarul testamentar a fost de acord ca ele să vadă lumina tiparului. O adevărată controversă s-a stârnit în Hexagon. Ba că scrierile nu au culoare, ba că se dezgroapă morţii şi se află de „le travail de l’écriture“ al celebrului gânditor. Deschide cartea. De acelaşi autor Imperiul...

Aurora Liiceanu – Patru femei, patru poveşti

După succesul enorm al cărţilor Prin perdea, Randez vous cu lumea, cel de-al treilea volum, apărut în mai puţin de şase luni, Patru femei, patru poveşti, Aurora Liiceanu convinge că firescul, naturaleţea, principialitatea, bunul-gust mai sunt la modă. Despre povestea celor patru poveşti, autoarea mărturiseşte în cuvântul preliminar: „Am fost tentată mult să caut trei femei care să se definească prin viaţa lor, prin ceea ce au dorit ele nemăsurat de mult. Ceva care să fie ca nişte sindroame. Am pornit de la ceea ce sunt – dincolo de geografii, de timp, de sex, de cultură – cele trei mari dorinţe ale oamenilor: puterea, iubirea şi banii. Desigur că una dintre aceste dorinţe este cea mai puternică, dar ea nu le anulează pe celelalte, ci doar le face mai palide. Cea mai puternică este dorinţa care le-a dominat viaţa. Şi le-am găsit…” Cele trei patimi exponenţiale, întâlnite în trei destine de excepţie, sunt întruchipate de: Coco Chanel (1883-1971), Elisaveta (Liza) Bagreana (1893-1991) şi Cecilia Cuţescu-Storck (1879-1969). A patra dimensiune, descoperită de autoare într-o discuţie cu prietena sa Antoaneta Taneva-Nandriş, a devenit „aventura”, tradusă printr-o incursiune în biografia şi identităţile virtuale ale lui Lee Miller (1907-1977, fotograf şi fotomodel, muză a lui Man Ray şi Picasso, între alţii). Un capitol adăugat tridentului pasional de mai sus de însăşi doamna Taneva-Nandriş. ACEST VOLUM ARE TAXELE POŞTALE INCLUSE. OFERTĂ DISPONIBILĂ ÎN LIMITA STOCULUI DISPONIBIL. De acelaşi autor Prin perdea Rendez-vous cu lumea Order Patru femei, patru poveşti Preţ @ RON29,50 Qty: Adauga in cosul de...

Padraic Kenney – Carnavalul revoluţiei. Europa Centrală, 1989

Întregul deceniu opt a fost marcat de frământări sociale în Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria şi Iugoslavia, care au dus în cele din urmă la căderea comunismului în 1989. Central-europenii au militat în ultima decadă a perioadei comuniste pentru drepturile şi libertăţile lor, prin toate canalele posibile: articole, manifeste, mitinguri, întruniri ecologiste. Cartea lui Padraic Kenney survolează activismul tinerilor jurnalişti, scriitori, sindicalişti sau simpli oameni care au ieşit de nenumărate ori în stradă pentru a lupta pentru drepturile lor. Cetăţeni trăind într-un regim comunist deposedant au găsit forţa de a face necontenit breşe în sistem, transgresând graniţele, aruncând cu flori în poliţişti sau militând împotriva serviciului militar obligatoriu. Carnavalul revoluţiilor este istoria scrisă de oamenii simpli care s-au revoltat împotriva comunismului an de an, până când regimul a dat în clocot, iar Zidul Berlinului s-a prăbuşit. O carte din care România este absentă, motivat. Order Carnavalul revoluţiei. Europa Centrală, 1989 Preţ redus @ RON26,00 Qty: Adauga in cosul de...

Misha Defonseca – Printre lupi

O mărturie ieşită din comun, o călătorie de o incredibilă forţă. O fabuloasă lecţie de dragoste şi de ură, dar mai presus de toate o demonstraţie de forţă şi de curaj! 1941, Belgia Era doar o fetiţă de 7 ani când părinţii i-au fost deportaţi. Acesta este momentul când începe tragedia lui Mishke, copila evreică. Deoarece familia căreia îi este „vândută” e pe cale să o dea pe mâna naziştilor, Mishke se hotărăşte să fugă. Spre est, căci acolo i s-a spus că ar fi fost duşi părinţii ei, Germania, Polonia, Ucraina, România. Din sat în sat, străbătând munţi şi păduri, văzând fluviile despre care îi povestise bunicul, în zdrenţe şi desculţă, fura pentru a se hrăni, iar oamenii sunt pentru ea nişte monştri care îi fac numai rău, distrugând totul în jurul ei. Dar copilul plecat în căutarea mamei este „adoptat” de o lupoaică, fiarele pădurii sunt cele care o ajută să supravieţuiască în grelele vremuri ale războiului, şi ea le deprinde comportamentul pentru a fi acceptată de către haită. Doar în mijlocul lupilor uită de singurătate. Ororile războiului sunt pretutindeni, vede execuţii, violuri, lagăre de concentrare, nemţii sunt pentru ea întruchiparea răului, căci ei sunt cei care i-au furat părinţii şi copilăria. Violenţa şi cruzimea oamenilor din Europa celui de al Doilea Război Mondial atinge cote inimaginabile, dar Mishke nu renunţă, vrea să-şi găsească mama. După ani de rătăcire prin munţi, devine ea însăşi un lup care se hrăneşte cu cadavre. Order Printre lupi Preţ redus @ RON20,99 Qty: Adauga in cosul de...