Volum apărut sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România
După un deceniu de luptă împotriva abuzurilor din penitenciarele şi lagărele regimului comunist, Cicerone Ioniţoiu a ieşit din infern hotărât să spună adevărul despre genocidul la care a fost supus poporul român în această perioadă întunecată a istoriei sale. Nici în închisoare, nici în lumea liberă, unde a ajuns în 1979, nu a abdicat de la crezul său, acela de a-şi ajuta tovarăşii de suferinţă şi de „a căuta în permanenţă în cutele cele mai ascunse ale memoriei pentru a aduce la suprafaţă fapte şi oameni” care au făcut cinste unei generaţii lovite de istorie. Impresionantei sale opere de documentare asupra Gulagului românesc i se adaugă acum memoriile – programate să apară în trei volume –, pagini cutremurătoare despre destine cumplite, suferinţă, tortură, trădare, dar şi despre compasiune, iubire, solidaritate şi dârzenie de neclintit.
„Cicerone Ioniţoiu a stat în inchisoare mai bine de un deceniu şi s-a aflat sub supravegherea Securităţii aproape întreaga viaţă, pentru că a crezut în democraţie, în valorile sale, în opoziţie cu regimul comunist. În 1989 comunismul s-a prăbuşit, oferindu-le lui şi celor de seamă şi din generatia sa dreptatea istorică de a putea fi socotiţi, în raport cu comuniştii şi securiştii care i-au închis şi torturat, cei neînvinşi.” (Marius Oprea)
Leave a Reply