Marius Gabor – Amor de dragul ploii

Marius Gabor îşi schimbă de multe ori poziţia în câmpul literaturii pe care o scrie şi la care este părtaş

Patti Smith – Pe când eram doar nişte puşti

Pe când eram doar nişte puşti, autobiografia lui Patti Smith, surprinde cu onestitate şi sensibilitate viaţa clocotitoare din New Yorkul anilor ’60-’70. Totul se petrece în ecourile dorinţei de pace şi libertate socială şi sexuală din epocă, ale protestelor împotriva războiului din Vietnam. În vreme ce formaţii celebre ca The Rolling Stones sau The Doors îşi ţin concertele şi legende ale rockului precum Jimi Hendrix sau Janis Joplin îşi împart faima cu tabloidele ce scriu despre crimele cutremurătoare ale lui Charles Manson, scriitoarea trece prin peripeţiile tinereţii şi prin strădaniile de-a face ceva semnificativ cu viaţa ei. Cititorul are astfel prilejul să pătrundă în lumea artiştilor excentrici de la faimosul Chelsea Hotel şi în universul magic al relaţiei de iubire şi prietenie cu fotograful Robert Mapplethorpe. Cartea a fost distinsă chiar în anul apariţiei cu National Book Award for Nonfiction, ajungând în scurt timp un bestseller internaţional. Order Pe când eram doar nişte puşti Preţ @ RON29,95 Qty: Adauga in cosul de...

Noaptea Muzeelor.Povestea Humanitas în obiecte, scrisori şi manuscrise

Colierul Monicăi Lovinescu, ghetrele lui Constantin Noica, pagini din manuscrisele lui Emil Cioran şi Mircea Cărtărescu, în vitrina scriitorilor Humanitas, de Noaptea Muzeelor, în librăria Humanitas de la Cişmigiu Editura Humanitas îşi deschide arhivele şi instalează în librăria Humanitas de la Cişmigiu o vitrină a nostalgiei culturale. Va fi una dintre opririle de pe traseul Nopţii Muzeelor şi va conţine obiecte, scrisori sau caiete de însemnări care au aparţinut lui Constantin Noica, lui Alexandru Dragomir, lui Martin Heidegger, lui Mircea Eliade, Monicăi Lovinescu sau lui Virgil Ierunca şi fragmente de manuscris ale lui Emil Cioran, Lucian Boia, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici şi Gabriel Liiceanu. Le preţuim pentru că fac parte din istoria unei perioade, purtătoarele emblematice ale modei, obiceiurilor sau gândurilor împărţite, notate şi publicate de elitele ei. Vitrina va putea fi vizitată în Librăria Humanitas de la Cişmigiu, ca parte a circuitului Nopţii Muzeelor, pe 17 mai. Veţi putea vedea: pagini inedite cu notaţii ale lui Emil Cioran de la începutul anilor 1930; caiet de piele, aparţinând Monicăi Lovinescu, în care au semnat: Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Felix Aderca ş.a; carnetul de student de la Facultatea de Filozofie şi Litere a Universității din București al lui Alexandru Dragomir (1940); scrisoare a lui Lucian Blaga către Constantin Noica din 31 ianuarie 1943; Alexandru Dragomir, legitimaţie de la Universitatea din Freiburg, în anii 1942-1943, când era doctorand al lui Martin Heidegger; scrisoare a lui Martin Heidegger către Alexandru Dragomir din 7 mai 1947, însoţită de o fotografie cu dedicație pe verso; colierul Monicăi Lovinescu, moștenit din familie, cu care a plecat la Paris; ghetrele lui Constantin Noica; scrisoare a lui Mircea Eliade către Constantin Noica din 29 septembrie 1969; unul dintre caietele ce conţin însemnările lui Noica din anii 1973-1984; scrisoare a lui Nicolae Steinhardt către Virgil Ierunca din 7 ianuarie 1975; scrisoare...

Atelier de creaţie pentru copii: “Mandale Dacice”

Sâmbătă, 17 mai 2014, la ora 11.00, Curtea Veche Publishing invită copiii și părinții deopotrivă la un eveniment organizat în jurul cărții „Mandale Dacicie” de Mihai I. Grăjdeanu și Mădălina Corina Diaconu. Întâlnirea va avea loc în cadrul “Campionatului Poveștilor” organizat de Librăria Humanitas Cișmigiu. Copiii îi vor putea cunoaște pe autori, vor desena şi colora, vor asculta poveşti despre legendele dacice, iar cele mai frumoase desene şi poveşti vor primi premii de la Curtea Veche Publishing şi Koh-I-Noor.

Mihai Ionuţ Grăjdeanu – Mandale dacice. Vol I

Mandala reprezintă o diagramă cosmologică folosită în meditaţie. Un asemenea cerc magic reuneşte în interiorul său mai multe forme geometrice concentrice, aşezate pe diferite niveluri vizuale. Chiar dacă rostul lor e acela de a fi colorate în funcţie de preferinţele personale, mandalele nu sunt nişte simple desene. Toate elementele grafice au o semnificaţie. Fiecare formă trebuie asociată cu o culoare. Iată, aşadar, care este semnificaţia celor mai des întâlnite culori: ALB Albul a fost dintotdeauna culoarea purităţii. Dar şi a vindecării, a unei vieţi noi, a lucrurilor suave. Exprimă pace, împăcare şi inocenţă. Sugerează calm şi sinceritate. Are efectul de a linişti. E culoarea zăpezii neatinse, de pe piscurile munţilor. Şi a lupului alb, un simbol al înţelepciunii în cultura dacică. Albi erau norii spre care dacii aruncau săgeţi când trimiteau mesaje zeilor. Tot albă era şi spuma valurilor în care se scălda Zeul Mării Negre. Albe erau şi bărbile înţelepţilor daci. NEGRU E culoarea cea mai întunecată. Simbolizează puterea, supremaţia asupra tuturor celorlalte culori. De asemenea, semnifică ceva distant şi rece. Are efectul de a intimida. În mod implicit, este asociată cu singurătatea, tristeţea, apăsarea şi durerea sufletească. Însă e reprezentativă şi pentru eleganţa naturală.  Aceasta e culoarea nopţii, a aripilor de vultur şi a tăciunelui. BEJ E o culoare neutră, ce sugerează naturaleţea şi pragmatismul. De una singură, creează un efect de monotonie. Cojoacele dacilor, din blană de oaie, aveau această culoare. La fel şi încălţările lor din piele. Şi rochiile femeilor, din fire de in, cânepă şi lână toarsă, erau în diverse nuanţe de bej. Tulnicul din lemn de tei avea această nuanţă. La fel, şi arcurile de vânătoare ale vitejilor daci. OCRU & AURIU Ocru e o culoare caldă şi calmă, deşi sugerează ideea de vânătoare. Aurul extras din munţii Daciei a fost prelucrat de meşteri pricepuţi, iar din el au fost făcute bijuterii pentru...