Poeta pentru care frumuseţea este călăuza sufletului tânăr

Gabriela Mistral (n.7 aprilie 1889, Vicuna, Chile – d. 10 ianuarie 1957, New York) este pseudonimul Lucila de María del Perpetuo Socorro Godoy Alcayaga, poetă din Chile, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1945. Lucila se naşte într-o familie foarte săracă în orăşelul Vicuña, petrecându-şi copilăria la ţară (tatăl ei şi-a abandonat familia când ea avea vârsta de 3 ani) şi absolvind tot aici şcoala normală, după care, la vârsta de 15 ani, funcţionează ca învăţătoare rurală. Până în 1919 lucrează ca profesoară în diferite şcoli elementare şi licee din Chile. În anul 1921 devine directoare a liceului de fete din Santiago de Chile, urmând ca în 1922 să fie invitată de guvernul mexican să sprijine reforma învăţământului din Mexic, iniţiată de José Vasconcelos. În Mexic scrie un ciclu de poeme pentru copii, care ajung curând celebre în întreaga Americă Latină. În acelaşi an călătoreşte în SUA. După 1926 ocupă diferite funcţii care o ţin departe de patrie: reprezentantă a ţării sale la institutul de cooperare de pe lângă Liga Naţiunilor (până în 1934), consul în Brazilia, Italia, Spania, Portugalia, SUA (în Los Angeles). Bolnavă de cancer şi celibatară, Gabriela Mistral moare la 67 de ani, în 1957, în Statele Unite ale Americii. Trupul neînsufleţit i-a fost adus în ţară, unde i s-au organizat funeralii naţionale. În memoria ei a fost creat Premiul „Gabriela Mistral”, în anul 1979 Gabriela Mistral se afirmă ca poetă în 1914, când câştigă marele premiu la jocurile florale din Santiago de Chile, iar poeziile sale sunt remarcate de personalităţile literaturii sud-americane ale acelui moment: Rubén Darío, Amado Nervo, Leopoldo Lugones. Pseudonimul ei este inspirat de la numele scriitorului francez Frédéric Mistral. Marcată de sinuciderea iubitului ei, Romelio Ureta, îşi intitulează primul volum de versuri Sonetele morţii. Călătoreşte în Statele Unite ale Americii, unde publică primul volum de poezii, (Dezolare, New York, 1922),...

Renée Knight – Avertisment

Orice asemănare cu persoane în viaţă sau decedate este pur întâmplătoare.Ce-ai face dacă ai descoperi că în cartea pe care o citeşti e vorba despre tine?

Lansare la Bucureşti: Manuscrisul fanariot, Doina Ruşti

Are 17 ani și e din Salonic. Iubește hainele frumoase, călătoriile și mai mai presus de orice, libertatea. Visul lui poartă un singur nume: București. Bucureștiul anului 1796. Acesta este personajul Doinei Ruști, din romanul Manuscrisul fanariot, apărut de curînd în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom. Îl puteți întîlni în ușa Librăriei Humanitas Cișmigiu, legănîndu-și umbreluța galbenă, fluturîndu-și poalele anteriului. Ziua: sîmbătă, 4 aprilie Ora întîlnirii: 17 fix Invitați: Luminița Corneanu, Eugen Negrici și Cătălin Ștefănescu, moderatorul discuțiilor, garantate sută la sută ca furtunoase Cu participarea actorilor Dragoș Panait și Radu Bunescu și, desigur, a romancierei Doinei Ruști. „Manuscrisul fanariot este o carte fastuoasă, de o senzualitate molipsitoare. Este un poem închinat Bucureștiului fanariot, o urbe, sau mai bine-zis o încropeală urbană, care se leagănă zi și noapte în ritmul moleșitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiții, zvonuri și magice arome orientale, și care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice și fără obiect, de tristeți grele și melancolii fără nume. Dacă ar fi atât și tot ar fi de-ajuns. Dar povestea despre o iubire imposibilă și care sfarâmă cutumele, pe care ne-o spune, sprijinită pe documente și cu talentu-i binecunoscut, Doina Ruști, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relații private nemiloase, comportamente surprinzătoare și habitudini stranii care îl aruncă în perplexitate chiar și pe criticul cu bune cunoștințe istorice.” (Eugen Negrici) Doina Ruşti este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în 9 limbi, invitată la numeroase tîrguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă, cele mai multe apărute la Polirom. Dintre acestea amintim Zogru (2006, 2013), reeditat în colecţia Top 10+, Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proză al USR, şi Lizoanca la 11 ani (2009), recompensat cu Premiul „Ion Creangă” al...

Ioan Es. Pop – Căderea-n sus a corpurilor grele

Poezia lui Ioan Es. Pop este o poezie a indistinctului, a indeterminatului, a metamorfozei încremenite la jumătate

Alexandru Muşina – Lucrurile pe care le-am văzut (1979 – 1986)

35.00 – 28.00 Lei  Oda a II-a. Erotica  E primăvară, totul pregătit: spirocheta, gonococul, Trichomona, candida, aureus, curajul, Drumul de la Emaus. De-odată aerul Ca o fantă moale despicîndu-se, lăsînd să intre În carnea ovală a ochilor insecte, Homonculi de praf, străvezia sferă. Eu sînt un copil care învaţă, Eu sînt ajutorul de chirurg al dimineţii, Eu sînt floarea ce suge aerul bolnavilor, Eu sînt cîinele cu uleiul privirii Răspîndit pe autostradă. Ele femei. Cuvinte, multe cuvinte, buzele moi Deschizîndu-se încet, lăsînd să intre Amintirile stegozaurului, ale lui Homo Erectus; Alături de homonculi de praf, insecte, de străvezia sferă. Şi, desigur, covorul de flori, întoarcerea De primăvară în Ierusalim: gonococul, Spirocheta, trichomona, candida, aureus.   Order Lucrurile pe care le-am văzut (1979 – 1986) Preţ redus @ RON28,00 Qty: Adauga in cosul de...