Numele trandafirului la o a doua lectură naşte alte interpretări simbolice. Aici e măiestria autorului. Dacă prima oară stai, ca cititor, cu sufletul la gură să vezi când se eliberează naratorul şi când domină personajul povestea, a doua oară îl înţelegi parcă altfel pe Guglielmo, mai radical, moral mai corect, un Sherlok Holmes al feudalismului care vede şi ştie tot, fiind neliniştit că adevărul nu i se relevă, ci cade din întâmplare în calea lui şi asta îl nemulţumeşte pe acest mistic cu vorbe laice. Cititul nu e o acţiune uşoară, în cazul acestei cărţi, în care autorul închide şi deschide, cu chei diferite, un păienjenis de stări, cogniţii şi păreri despre lume şi viaţă. Eco este un nihilist şi lasă greu să transpară relaţia sa cu divinitatea, chiar dacă „dracu” este foarte frecvent prezent în gura închizitorului.
La a doua lectură stai şi te întrebi de ce a ales epoca medievală semitocianul? De ce a refuzat o confruntare directă, bărbătească, fără menajamente cu lumea pe care o desacralizează? De ce s-a refugiat într-o mănăstire pentru a-şi predica obsesia materialistă, senzorialismul libertin? De ce nu dă nicio speranţă de mântuire lumii şi o pedepseşte dezvelindu-i misterele?
De acelaşi autor
Misterioasa flacără a reginei Loana
eco nihilist?
dumnezeule, dar cate carti de el ai citit? sau cate articole? ai fost la vreo conferinta sau curs tinut de eco? de unde pana unde ai obtinut tu infomratia asta? sau asa iti transpare din roman? am o mare rugaminte, inainte sa mai insiri aberatii ar trebui sa citesti si sa cunosti mai mult,iti recomanda asta un student cu bursa de un an la bologna, care a avut ocazia sa l ascute pe viu pe umberto eco, care nu este un nihilist, ci dimpotrvia se autointituleaza un „catolic sceptic”.
Ila sau cum ti-o fi numele, nu te lasa brainwashed de biserica sau mai bine zis de acei oameni din biserica ortodoxa care sunt ei insisi spalati pre creier. Romanele lui Umberto Eco au intr-adevar multe chei si paliere de interpretare, multe mesaje.
Unul din ele, in epoca in care romanul a fost pentru prima data tradus la noi a fost acela critic fata de orice sistem autoritar care ingradeste accesul liber al oamenilor la gindire.