Umberto Eco – Misterioasa flacără a reginei Loana

1Yambo, suferă un accident vascular în urma căruia îşi pierde memoria. Încercând să-şi recompună copilăria şi, mai ales adolescenţa, apelează, ajutat de familie şi de prieteni, la colectţile de reviste pentru copii, benzi desenate, romane de aventuri, scrisori, fotografii etc. Un al doilea atac cerebral îl aruncă pe Yambo în comă şi tot materialul biografic adunat se reorganizeza aleatoriu într-o înşiruire de vise, unele ciudat de coerente, ca nişte mici povestiri independente (despre anii fascismului şi ai războiului). O adevărata paradă de personaje din literatura de colportaj ante- şi postbelică, din lumea show-urilor muzicale şi de televiziune îl conduc pe muribund spre viziunea primei fete iubite în adolescenţă, care este totodată revelaţia morţii. Romanul se încheie cu o listă de peste 250 de trimiteri bibliografice, minuţios alcătuite, în care găsim afişe Fiat, desene de Walt Disney, traduceri italiene din Barbey d’Aurevilly, fotografii cu Josephine Baker şi Tyronne Power, ilustraţii cu fabulosul Mandrake şi, fireşte, cartea din 1934 a americanului Lyman Young – Misterioasa flacără a reginei Loana – de la care Eco împrumută însuşi titlul romanului său ilustrat.

De acelaşi autor

Cum se face o teză de licenţă

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *