Tristan Tzara, un brand uitat

Dacă lui Panait Istrati i se pot înţelege rătăcirile socialiste într-un timp mult prea aspru pentru pribegi (fiind un copil plecat în lume de la 12 ani), lui TRISTAN TZARA, niciodată originile ideilor sale avangardiste. Plecat din Moineşti (localitate care nu poartă prea multe semne legate de trecerea sa, edilii urbei neştiind nici azi cine este în istoria literaturii universale), fiul de evreu, tot la o vârstă fragedă, ajunge în Club Voltaire din Zurich unde, dintr-un plictis al istoriei, pune bazele Dadaismului. Aniversarea naşterii sale, 16 aprilie 2013, el fiind cam de aceeaşi vârstă cu brăileanul Istrati, a trecut neobservată pentru români, mult prea ocupaţi să-şi sărbătorească azi liftele de pradă.

Poate nu mi-aş fi amintit despre autorul de geniu uitat, dacă în zelul curăţeniei de primăvară nu aş fi dat din nou peste Ghidul dada pentru postumani, minunata carte a lui Andrei Codrescu.

El odihneşte somnul de veci în Montparnasse, acolo unde şi George ENESCU şi Constantin Brâncuşi întregesc partitura exotică a culturii franceze. Ce ar fi fost Tristan Tzara, Panait Istrati, Constantin Brâncuşi, George Enescu fără adopţia franceză?

Scris de Marius Ghilezan

Marius Ghilezan a publicat prima carte în anul 2000. "Cum să reuşeşti în viaţa politică", apărut la Editura Active Vision, A scris primul roman sportiv post-decembrist, „Furia” (Editura Humanitas, 2005), inspirat din viaţa unui suporter al echipei Poli Timişoara; a mai publicat eseurile: „Hoţia la români” (Editura Runa, grupul Corint, 2008) şi „ImpostURA – despre snobism şi puterea falsului”, Editura Corint. În 2012 a reeditat Manualul de campanie electorală – cu elemente de New Media şi a publicat volumul de versuri “Medi – cu ochiul sticlos” (Brumar). În 2014, cartea „Corneliu Coposu – 163 de vorbe memorabile” (Editura Vremea) şi “Anatomia succesului – Marius Ghilezan de vorbă cu Dorin Sarafoleanu” (Editura RAO). Este coautor al cărţii "Idolii forului". A publicat peste 10.000 de articole în "România liberă", "Luceafărul de dimineaţă", "Timpul," Revista "22", "Dilema veche", "Timişoara," "Evenimentul zilei", "Cotidianul". Este coordonatorul site-urilor: bookiseala.ro, buchiseala.ro, happymed.tv

One Responseto “Tristan Tzara, un brand uitat”

  1. MYRA IOSIF-FISCHMANN spune:

    nimeni nu e profet in tara lui..Din fericire pentru cultura europeana -si poate-universala-Dadaismul si tristan tzara ocupa rafturi intregi in biblioteci, si acolo ii gasim si pe Benjamin Fondane, si pe marele poet” german „al sec.XX .PAUL CELAN..

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *