Adio, Regină Ana

Adio, Regină Ana! Plouă Ţara, pentru Tine, Plouă lacrimi pentru Tine, Fiindcă-ai vrut să trăim bine.   Eu, supusa-Ţi credincioasă Ce-am luptat să vii Acasă, Plâng şi sufăr în tăcere, Împietrită, de durere.   Căci simt mâna Ta regească Ce mă mângâia Atunci când mă întâlnea: Fotografia confirmă   Mângâi funda ce-am păstrat De la buchetul dat mie De mâna Ta...

Bine-ai venit Mihai I

După ani trăiţi departe, tot în dor şi tot în jale, Astăzi, Te întorci Acasă! Calci pământul Ţării Tale! Zi de zi, în ruga serii, lângă Crist Te-am pomenit, Şi de-aceea mic şi mare, Îşi urăm: „Bine-ai venit!” Hai sărută plaiul nostru, căci pe el întâiu-Ţi pas E-mplântat în trupul Ţării şi-n istorie-a rămas. Îngenunche-n faţa gliei! Du urechea la pământ, Ca s-auzi, O, Doamne Sfinte, câte gemete mai sunt… Tu ascultă cum ţăranii plâng pământul! Plânsu-i trist, Căci pământu-i dat de-un Rege şi-i răpit de-un comunist. Strigă tare, ca s-audă toţi acei ce n-au ştiut, Cum că România Mare, tot de-un Rege, s-a făcut, Cum trosnea a casei grindă, sub belşugul ce-l ducea, Şi cum cea din urmă babă, cel puţin, o vacă-avea, Cum credinţa fu CREDINŢĂ şi cum omul era OM! Spune cum INDEPENDENŢA, de la turci, ne-am câştigat În războiul care-atuncea, tot de-un Rege-a fost purtat! Tu ne-ai smuls din Iadu-acela care ţara pârjolea Şi ne-ai dat ARDEALUL, iarăşi, fiindcă după noi, plângea. Ne-ai adus şi Bucovina, Basarabia mănoasă Ce priveau mereu, spre graniţi şi cereau să vină-Acasă. Chiar plecarea-Ţi fu REGALĂ: numai doi Te-au „vizitat” Şi-au cerut să pleci din Ţară; Tu n-ai tras, Te-ai conformat! Astăzi, mii de oameni strigă: jos CUTARE sau CUTARE, Însă cel vizat n-aude, că neruşinarea-i mare!...