Neagu Djuvara – Amintiri din pribegie

Povestea vieţii lui Neagu Djuvara are verva sălbatică a unui peisaj luxuriant. Nu e suficient să spui că a trecut prin multe. A trecut prin tot. Război şi Universitate, aventură şi savantlâc, exil şi repatriere, Europa şi Africa, diplomaţie, filozofia istoriei, spionaj, jurnalistică, Sorbona, Niamey şi Bucureşti, boierie şi sărăcie, profesorat, politică, explozie creatoare după vârsta de 80 de ani, anonimat şi glorie, acţiune, contemplativitate, radicalitate, cordialitate, hazard. Recunoaşte singur că a fost mereu însoţit, în momentele decisive, de un „noroc” salutar. A prins ultimul tren spre Helsinki după marea revoluţie rusească din octombrie şi a fost trimis la Stockholm pe 23 august 1944, anume, parcă, pentru a supravieţui tăvălugului bolşevic. La 94 de ani are încă mari proiecte, speră să-şi afle sfârşitul pe un vapor, e ubicuu, tonic, şarmant, distins, fără fasoane, bucuros de glumă şi de tacla. De câte ori îl văd, mă contaminez de buna lui dispoziţie, savurez bunele lui maniere şi admir curajul opiniilor sale, adeseori în afara convenţiilor curente. (Andrei PLEŞU) De acelaşi autor Însemnările lui Georges Milesco. Roman...

Neagu Djuvara: Prefer sa fiu celebru după moarte, decât prea celebrat în timpul vieţii”

Foto: Agerpres Istoricul Neagu Djuvara a declarat, sâmbătă, că are o superstiţie – preferă sa fie celebru după moartea sa, decât să fie prea celebrat în timpul vieţii.„Să vă spun de ce sunt supărat când mi se scoate o carte. Aici este o problemă foarte delicată – am mai povestit asta în două-trei locuri -, lumea râde, dar nu este de râs. Am o superstiţie pe care am căppătat-o, de fapt, prin lecturile mele multe – că totuşi, până la 94 de ani, când ai început să citeşti la şase ani, asta face un pachet de lecturi. În lecturile mele, am ajuns la concluzia că, în general, faima unui om după moarte este invers proporţională cu masa de laude pe care le-a primit când a trăit”, a spus istoricul, citat de Agerpres, sâmbata, la lansarea volumului „Un secol cu Neagu Djuvara”, semnat de jurnalistul George Rădulescu. În context, Djuvara a dat exemplul lui Victor Hugo, care în timpul vieţii era cunoscut drept „cel mai mare poet francez”, dar după moartea lui nimeni nu mai pretindea acest lucru. În contrast, istoricul a făcut apel la trecutul pictorului Vincent van Gogh, care nu a vândut decât un singur tablou în viaţa lui, dar care acum este cel mai scump pe piaţa mondială, dar şi la povestea de viaţă a lui Johann Gregor Mendel, care este inventatorul geneticii, deşi nimeni nu a ştiut acest lucru cât timp a trăit. „Eu prefer gloria lui Mendel, care n-a ştiut nimeni de el cât a trăit, decât a unuia care este foarte cântat şi foarte celebrat în viaţa lui şi care după moarte cade în neant. Eu prefer să fiu celebru după moarte, decât să fiu prea celebrat în timpul vieţii mele. De aceea sunt supărat pe domnul Rădulescu, dar acum s-a făcut nenorocirea, ca să zic aşa. Vă rog să credeţi că nu este...

Topul celor mai vândute cărţi la Gaudeamus 2010

Cinci autori  români (unul cu două cărţi) şi patru străini compun  Top 10 al celor mai vândute volume la târgul de carte Gaudeamus 2010, încheiat recent la Bucureşti. Grigore Cartianu, Principesa Margareta, Aurora Liiceanu, Daniela Zeca-Buzura şi Ion Cristoiu sunt cei mai cumpăraţi scriitori autohtoni, conform datelor oferite de Asociaţia Editorilor din România. În ultimii ani, vânzările editurilor au fost mult amplificate, conform declaraţiilor unor edituri de talie medie sau mică. Întrucât „Adevărul” a solicitat date exacte, care să fie eventual ulterior dovedite, multe edituri au renunţat ieri să furnizeze  cifre, încercând să dea iniţial o sumă rotundă, ulterior o sumă totală a unor serii de autor sau colecţii. „Adevărul” a decis să nu publice decât topurile pe care le-a considerat ca fiind exacte. Astfel, conform clasamentului „Adevărul”, pe primele cinci locuri se află: „Crimele Revoluţiei” de Grigore Cartianu (2.886 de exemplare, Editura Adevărul), „Revolta” de Suzanne Collins (1.008 exemplare, Editura Nemira), „Muzeul inocenţei” de Orhan Pamuk (950 de exemplare, Editura Polirom), „Carte regală de bucate” de Principesa Margareta  (930 de exemplare, Editura Curtea veche) şi „La taifas” de Aurora Liiceanu (785 de exemplare, Editura Polirom). Editura Adevărul a vândut în valoare de 217.000 de lei, totalizând 14.700 de exemplare de cărţi şi de DVD-uri. Printre cele mai vândute titluri, după „Crimele Revoluţiei”, se află „O lovitură de stat prost mascată” de Ion Cristoiu (516 exemplare) şi „La vânătoare cu Ceauşescu” de Vasile Crişan (241 de exemplare). Djuvara, cel mai vândut autor la Humanitas Grupul Humanitas a avut vânzări totale de 450.000 lei. „Considerăm această ediţie Gaudeamus reuşită, peste cele din anii trecuţi ca încasări, dar, să nu uităm, la un târg vindem cinci zile, în librării, tot anul”,  spune Lidia Bodea, director general al editurii. Cel mai bine vândut autor  Humanitas este Neagu Djuvara, cu peste 500 de exemplare. Pe primele cinci locuri, în topul editurii, s-au situat: „Cartea...

Neagu Djuvara – Mircea cel Mare şi luptele sale cu turcii

Aţi aflat deja de la şcoală despre Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (adică al Munteniei), care a domnit între 1386 şi 1418, ducând lupte grele cu turcii. Apoi, probabil aţi citit sau poate chiar aţi învăţat pe dinafară, din Scrisoarea III a lui Eminescu, superba evocare a bătăliei de la Rovine: înainte de înfruntare, sultanul îl sfidează pe Mircea cu aceste cuvinte: „Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedic de-un moşneag?“ Iată că şi genialul Eminescu s-a înşelat asupra înţelesului epitetului „cel Bătrân”, căci pe vremea lui, la noi, cercetările istorice erau abia la început! În realitate, la Rovine, Mircea era foarte tânăr. „Cel Bătrân“ i s-a zis în veacurile următoare, când au ajuns în scaunul Ţării Româneşti şi alţi domnitori purtând (sau luând la înscăunare) acest nume. Atunci când se pomenea de primul voevod Mircea, de marele Mircea, i se spunea „cel Bătrân“, adică „cel Vechi“, cel din vechime. Asta înseamnă „cel Bătrân“. Să ştiţi, de asemenea, că datorită înfăptuirilor şi a nobleţei caracterului său i s-a mai zis şi „cel Mare”: Mircea cel Mare. Veţi judeca şi voi, din povestirea care urmează, dacă e vrednic să i se spună astfel. De acelaşi autor De la Vlad Ţepeş la Dracula...

Neagu Djuvara – De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul

Cunoscutul istoric Neagu Djuvara ne povesteşte acum istoria lui Vlad Ţepeş cu acelaşi farmec cu care, nu demult, ne-a vorbit despre Mircea cel Bătrân sau despre naşterea poporului român. De acelaşi autor O scurtă istorie a românilor povestită celor...