Norman Manea. Un român demn de Nobel

Marius Ghilezan: Noi vă considerăm demn de Nobel, în timp ce criticul de talia XXL de pe catwalk-ul literar dâmboviţean,  un „scriitor mediocru”. Cântărim cu măsuri diferite? Norman Manea: Am luat la cunoştiinţă târziu şi din întâmplare de PETIŢIA Dvs. Ea nu putea avea niciun ecou suedez, dar putea avea, şi a avut, ecou românesc. Unul dintre acestea este, poate, chiar intervenţia jurnalistului la care vă referiţi. Acesta mă numeşte „submediocru”, nu mediocru. Având în vedere vârsta mea juvenilă, pot, însă, să sperăm :-), progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine. M.G.: Nu suntem toţi români, la fel de cititori? N.M.: Faptul că suntem  cu toţi români şi, eventual, cititori, nu ne obligă deloc să avem aceleaşi criterii de judecată şi aceleaşi opinii. Fiecare are dreptul la propria părere. Obligaţia este doar de a nu mistifica şi minţi. Jurnalistul literar dâmbovitean, cum îl numiţi, a mistificat, însă, acum mai mulţi ani când m-a „demascat” în incalificabilul său PROTEST din România Liberă că aş insulta poporul român, a minţit când a susţinut recent că am fost ţinut la uşa lui Marin Preda (în realitate, am avut o bună relaţie cu directorul editurii Cartea Românească, care mi-a publicat prompt şi în execelente condiţii aproape toate cărţile) şi a mistificat, din nou, recent, când a susţinut că Revista „Observatorul Cultural” m-ar promova constant spre…Nobel. Nu ştiu să existe o astfel de propunere din partea Observatorului; ea există, însă, din partea mai multor publicaţii franceze, italiene, elveţiene, suedeze etc şi acestora ar trebui să se adreseze vehementul agitator. ——-> M.G.: Ce le-aţi spune criticilor din ţară care vă critică, fără a vă citi? N.M.: Nimic. M.G.: Vă consolează evidenţa  unei cariere internaţionale de succes fără sprijinul „idolilor” care şi-au ridicat socluri pentru statui încă din timpul vieţii? N.M: Bănuiesc că vă referiţi la unii „idoli”...

Scriitorul Norman Manea revine în România

Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseisti români, se va afla în Romania, în perioada 13-20 mai 2012, pentru mai multe evenimente, informează editura. Astfel, autorul va susţine o lectură publică din cele mai recente volume ale sale apărute la Polirom, în seria de autor pe care editura i-a dedicat-o, luni, 14 mai, la ora 19.00, la Librăria Bastilia din Bucureşti (Pţa Romana nr.5). Lectura va fi urmată de un dialog cu cititorii, la care vor lua parte, alături de autor, Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca, Paul Cernat, Bianca Burta-Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Claudiu Turcuş. Evenimentul este organizat de revista Observator cultural si Editura Polirom, în colaborare cu Bastilia Librarium. Marti, 15 mai, la ora 12.00, Norman Manea se va întâlni cu studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti. Evenimentul va avea loc în Sala de Consiliu a facultăţii (etajul 1, Str. Edgar Quinet 5-7 Sector 1). Tot marţi, 15 mai, la ora 18.00, la Librăria Cărtureşti Verona din Bucureşti (Str. Arthur Verona nr. 13-15 ), va fi lansată prima monografie despre Norman Manea din România, semnată de Claudiu Turcuş, apărută de curând la editura Cartea Românească. Volumul Estetica lui Norman Manea va fi prezentat de Carmen Muşat şi Paul Cornea, iar Norman Manea va fi invitatul special al evenimentului. Discuţiile vor fi moderate de Bianca Burta-Cernat. Joi, 17 mai, lui Norman Manea i se va decerna titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Evenimentul va avea loc în Aula Magna „Mihai Eminescu” a universităţii ieşene, începând cu ora 12.00. Comisia de decernare a prestigiosului titlu va fi formată din: Andrei Hoisie (preşedinte), Codrin Liviu Cuţitaru, Lăcrămioara Petrescu, Ion Bogdan Lefter, Corin Braga, Antonio Patraş, Bogdan Creţu. Alături de membrii comisiei, la eveniment vor participa şi: Vasile Isan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, şi Silviu Lupescu, directorul general...

Norman Manea – Întoarcerea huliganului

Întoarcerea huliganului incepe in New York, unde naratorul se întâlneşte cu o serie de prieteni care îl indeamnă să se întoarcă în România, ca un remediu menit să-l reconcilieze pe „huligan” cu fantomele trecutului. Zis şi făcut. Îşi vizitează mormântul mamei, nu poate prea multe. La revenire, constată că şi-a pierdut notele de călătorie. Cartea lui Norman Manea este povestea imposibilităţii întoarcerii. „Conflictul nerezolvat între nostalgie şi resentiment” care, în familia naratorului, „se traducea prin tăcere” – tăcere în jurul anilor de deportare, un subiect tabu în casa Manea -, constituie conflictul ce străbate întreaga carte şi atrage după sine însăşi întoarcerea. Structura cărţiilui Norman Manea este un permanent dialog cu sine despre tot ce i s-a întâmplat şi i se întâmplă. A doua intoarcere e mai spumoasă. Fiind turist, camera sa de hotel este invadată de fantomele trecutului: Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, Cap de Aur, Dona Alba, Elefantul Zburător. Apoi, ceva mai concret, cazuri de prieteni deveniţi din nevoie informatori şi presiunile exercitate de aceeaşi poliţie politică exercitată şi asupra tatălui său ca să devină informator şi repetatul său refuz tragi-comic: „Sunt un om cu bun-simţ”. Din toate acestea se desprinde un sentiment de simultană iubire şi ură faţă de patrie care, din nou, ca şi tema exilului, reprezintă o temă naţională atât în România pre-, cât şi în cea post-comunistă. Cioran este unul dintre scriitorii evocaţi constant de Manea – alături de Kafka şi „poetul polonez” (Zbigniew Herbert) – cu un sentiment de afinitate personală, deşi Manea este fără îndoială conştient de entuziasmul de tinereţe al compatriotului său faţă de Garda de Fier – versiunea românească a fascismului.Mircea Eliade, părintele istoriei religiilor, se bucură de mai puţină toleranţă în ochii naratorului. De acelaşi autor Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici Zile şi jocul Plicuri şi portrete Order Întoarcerea huliganului Preţ @ RON16,95 Qty: Adauga in cosul de...