La puşcăria Rahova s-a dat premiu pentru plagiat

Joi, 5 iunie 2014, Penitenciarul Bucureşti Rahova a găzduit festivitatea de premiere a câştigătorilor celei de-a şasea ediţii a Concursului Naţional„Poezie de puşcărie”. Competiţia literară, derulată în perioada martie- mai 2014, a fost organizată  de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în colaborare cu Filiala Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România şi Asociaţia „Euro CulturArt” Juriul format din scriitorii Dan Mircea Cipariu (preşedinte), Ştefania Coşovei şi Ioan Cristescu a selectat textele literare scrise de 196 de deţinuţi din 26 de penitenciare. În total, au fost jurizate 381 de poezii şi au fost desemnate drept câştigători ai menţiunilor, premiilor şi premiilor speciale 36 de persoane private de libertate. Câştigătorii au fost premiaţi cu diplome şi cărţi, înmânate de  preşedintele Filialei Bucureşti Poezie a Uniunii Scriitorilor din România, Dan Mircea Cipariu. 9 concurenţi au primit Premiul Special pentru umor liric, iar unul dintre participanţii la eveniment – Premiul pentru plagiat evident. Laureaţii premiului I sunt Cătălin Ifrim (Iaşi) şi Smaranda Haiduc Mitru (Gherla), cei care, de altfel, au mai câştigat acest concurs în ultimii ani. „De mai bine de 6 ani, citesc producţiile literare ale celor din penitenciarele patriei. Poezia e pentru aceştia o terapie eficientă de a transforma întunericul din biografiile lor într-o pâlpâire de lumină, sentiment, demnitate şi umanitate. Mulţi dintre cei care s-au liberat şi au fost premiaţi la acest concurs mi-au cerut prietenia pe facebook. Ei au conştiinţa că poezia e pentru ei tot mai mult o supapă de existenţă, un mod de a revrăji lumea, mai cu seamă lumea interioară!”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu. La festivitatea de premiere de la Rahova au participat 9 persoane private de libertate din penitenciarele: Arad, Bucureşti Jilava, Gherla, Târgşor, Poarta Albă şi Tulcea. Programul evenimentului a cuprins momente poetice, susţinute de câştigători, dar şi artistice, susţinute de formaţia instrumental-vocală Dinamic Group, a Penitenciarului Bucureşti Rahova. Proiectul „Poezia de Puşcărie” răspunde  nevoii de...

Programul lui Cipariu are idei excelente

Doar ce m-am întors de la Teatrul de Comedie unde au avut loc alegerile pentru conducerea Uniunii Scriitorilor din România și pentru conducerea Secției de Poezie a USR. M-am întâlnit cu o serie de poeți, printre care și cu L.I.Stoiciu, Ghe. Iova, Magda Cârneci, Marian Drăghici etc. cu care am mai stat de vorbă. Stoiciu mi-a zis că m-a lăudat nu mai știe cine la nu știu ce festival de literatură de la Adjud care tocmai s-a terminat, pe bună dreptate, zicea el, căci, din Bacău și județele din jur sunt cel mai bun, la București aș avea o problemă, a bătut ghes la propria lui persoană, la care eu i-am răspuns în glumă că va muri și el într-o zi… Drăghici mi-a zis că a scris o notă scurtă în numărul următor al revistei Viața Românească despre Poemul poemelor…Ghe. Iova mi-a zis de ce l-au scos din societate și omorât ăia pe Eminescu, și că la fel ca și înainte de Lovitura de Stat din 1989, când fii de securiști erau promovați în detrimentul poeților cu mult mai valoroși, în prezent se întâmplă același lucru, și mi i-a dat exemplu pe Dună, Vlada, Komartin…Magda Cârneci m-a lăudat că am luat cuvântul și că astfel, am făcut auzită și vocea tinerilor, căci eram singurul tânăr scriitor prezent… Dădea cuvântul domnul Varujan Vosganian celor care aveau de spus ceva în legătură cu Programele de candidatură prezentate de cei doi candidați pentru funcția de președinte al USR, domnii Nicolae Manolescu respectiv Dan Mircea Cipariu, am recomandat viitoarei Conduceri a USR să materializeze ideile din Programul lui Cipariu, idei care mi s-au părut excelente, care pot fi găsite aici http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/programul-„uniunea-scriitorilor-din-romania-in-pas-cu-schimbarea”/ și care materializate pot transforma USR într-o instituție comparabilă cu omologele ei din statele UE, totodată am recomandat și să aibă în vedere spusele unei scriitoare care a subliniat că sunt mii...

Bani şi două legi necesare pentru cultura română

Dan Mircea CIPARIU Avem o certitudine: 2013 va fi un an al constrângerilor bugetare, mai cu seamă în cheltuielile dedicate proiectelor culturale şi  a celor ce ţin de patrimoniul cultural naţional! Institutul Cultural Român primea sub conducerea lui Horia Roman-Patapievici aproape 50 de milioane de lei. Deşi are în spate o majoritate politică ce poate schimba Constituţia României, instituţia condusă de Andrei Marga se zbate să obţină ceva mai mult de 29 de milioane de lei. Nici ministerul condus de Daniel Barbu nu se simte prea bine atunci când vine vorba de buget. Bătăliile pentru un leu în plus vor fi pe viaţă şi pe moarte, în următoarele săptămâni, la Parlament, la Guvern şi la partidele ce formează USL. Vom vedea cu acest prilej, dacă cei doi liberali de marcă, Andrei Marga şi Daniel Barbu, vor pune mai presus de cariera lor politică şi guvernamentală interesul pentru cultura naţională. Va fi un test hotărâtor pentru că de banii obţinuţi de la bugetul de stat vor depinde susţinerea culturii scrise naţionale (prin finanţările Administraţiei Fondului Cultural Naţional, prin finanţările pentru bibliotecile judeţene), promovarea la Salon du Livre de la Paris şi, în general, promovarea culturii române vii în lume! Dincolo de ce vor obţine conducătorii Ministerului Culturii şi ai ICR, rămân de rezolvat câteva restanţe legislative ce ar putea da un suport material artiştilor şi scriitorilor români. La o repede ochire, amintesc aici doar de Legea Timbrului Cultural (important ar fi ca toate cărţile şi produsele culturale să aibă un timbru fiscal pentru a se putea obţine un control mai riguros asupra tirajelor şi asupra fluxului financiar care, de cele mai multe ori, îl ocultează pe autor!), Legea dreptului de autor (celebra Lege 8/1996 s-a perimat şi nu face faţă noilor realităţi ale economiei electronice; o lege fără sancţiuni clare şi care, în acest moment, face ca Oficiul Român pentru...

În Bucureşti, Strada de poezie se deschide sâmbătă

.În perioada 21-29 septembrie 2012, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundaţia Universitară „Carol I” lansează cea de-a doua ediţie a festivalului cultural în aer liber STRADA DE C’ARTE. În cadrul acestui festival, oferta culturală este amplă: târguri de carte în aer liber, expoziţii de arhitectură, proiecţii de filme, concerte live de blues şi jazz, seri de poezie, dezbateri şi ateliere de pictură şi desen dedicate copiilor. Unul dintre evenimentele de marcă ale Festivalului STRADA DE C`ARTE va fi “Rampa de Jazz şi Poezie”, în colaborare cu Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), care va aduce în faţa publicului scriitori consacraţi, dar şi voci ale noului val de poezie. “Rampa de Jazz şi Poezie” va prezenta, în fiecare seară, de la ora 19.30, un show de poezie, blues şi jazz cu Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit, Ioana Crăciunesc & Maria Răducanu, Florin Iaru & Mihai Iordache & Sorin Romanescu, Miruna Vlada & Berti Barbera& Nicu Patoi, Bogdan O. Popescu & Marcian Petrescu & Trenul de noapte, Traian T. Coşovei & Garbis & Capriel Dedeian, Ion Mureşan & Eugen Suciu & Mircea Tiberian & Ionuţ Bogdan Ştefănescu. “Este cel mai important desant poetic din ultimii ani, în care oferim publicului bucureştean un stand cu cărţi de poezie, blues şi jazz, cu CD-uri şi audio-book-uri, cu lecturi publice ale unor nume importante ale ploeziei româneşti contemporane. Sunt convins că poezia va rezona cu bucureştenii şi că vom avea un public de calitate”, a declarat Dan Mircea Cipariu, coordonatorul programului “Rampa de Jazz şi Poezie”. AgenţiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Mai multe detalii puteţi găsi pe www.stradadecarte.ro RAMPA DE JAZZ ŞI POEZIE este un proiect în cadrul celei de-a doua ediţii a celui mai mare festival cultural în aer liber al Bucureştiului, STRADA DE C’ARTE, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, şi...

La căpătâiul muribundului Copyro a apărut o nouă societate de gestiune a dreptului de autor

Prin anii 1998, insistam, împreună cu specialişti europeni, pentru ca noua lege de atunci a drepturilor de autor să introducă un paragraf prin care taxa de fotocopiere să ajungă la autori. Din comoditatea parlamentarilor şi din lipsa de experienţă a românilor s-a ajuns la înfinţarea unui organism independent Copyro, subordonat ORDA. În aproape 14 ani de zile, feuda lui Eugen Uricariu nu a fost tulburată de nimeni. Până în ziua în care Dan Mircea CIPARIU a agitat  sinecura. Deşi somată de ORDA să clarifice managementul organizaţional, Copyro nu s-a conformat.  Ba mai mult, a continuat să stipendieze pe sprânceană, ba chiar să finanţeze traduceri ale cărţilor celor din vârful piramidei organizaţiei. Erau stăpâni peste aproape 2 milioane de euro pe an. Pentru că abuzul să fie oprit, ORDA are acum un partener mai tânăr în OPERA SCRISĂ.RO-SOCIETATE DE GESTIUNE A DREPTURILOR DE AUTOR, condusă de poetul Dan Mircea CIPARIU, sperăm că va fi mai transparentă şi va sprijini scriitorii de valoare. Sloganul OPERA SCRISĂ.RO va fi: AI CARTE, AI PARTE!  ...