În 1995, după publicarea Cerului şi a Zborului, am vrut să-mi cunosc cititorii. M-am întâlnit cu ei la lansări, în discuţii informale, la autografe, luând parte la tot felul de evenimente. Am descoperit, cunoscându-i, o altă Românie decât cea politică (detestabilă), economică (mizerabilă), instiţutională (irespirabilă) – de care ne-am cam săturat cu toţii. Descoperindu-mi cititorii, mi-am redescoperit ţara. Am descoperit o Românie decentă, vie, generoasă, cultă, plină de un farmec pe care, în izolarea mea, îl atribuiam mai degrabă Occidentului, decât ţării mele. Aceşti oameni nu vin dintr-o profesiune anume: provin din toate. Sunt medici, ingineri, economişti, avocaţi, profesori, şoferi, tehnicieni, informaticieni, studenţi, elevi oameni de calificări diverse, contradictorii, spectaculoase, oarecari. Împărtăşesc unii cu alţii dezinteresul faţă de statutul social al pasiunii lor. Pentru acest tip de public au fost concepute, de-a lungul anilor, conferinţele pe care le-am adunat între copertele acestui volum. ( Horia Roman Patapievici)
Leave a Reply