George Banu – Cortina sau fisura lumii

1George Banu meditează pe tema cortinei din perspectiva marii metafore theatrum mundi.
În pictură, ca şi în teatru, cortina sparge unitatea. Ea lasă să se vadă tot atât pe cât camuflează. Ea împarte fiinţele în actori şi spectatori, protejează secretul şi întreţine aşteptarea unei dezvăluiri mereu posibile.
Cortina are o morfologie, iar aceasta se precizează atât prin multiplele ei utilizări – cortina/draperie de apariţie, de prestigiu, de intimitate, de finitudine –, cât şi prin sistemele de fixare şi multiplele variabile, de greutate, de opacitate, de orientare.
„Un filozof şi-ar putea petrece întreaga viaţă fie şi numai meditând asupra conceptului de cortină“, spunea marele scriitor Thomas Bernhardt.
Aceasta este şi intenţia cărţii de faţă.
Sub denumirea generică de „cortină“ – rideau în franceză – se reunesc aici dispozitive de separaţie şi deschidere care, în română, dispun de denumiri distincte: perdea, tapiserie… dar funcţia lor e mereu aceeaşi. Ele marchează „fisuri” posibile, uverturi şi închideri, „cortine“ reluate la infinit.

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *