Krakauer Jon – În aerul rarefiat

În 1996 Jon Krakauer porneşte, alături de Rob Hall, unul dintre cei mai respectaţi şi cunoscuţi ghizi montani de mare altitudine din lume, în ceea ce avea să devină aventura vieţii sale. Spunând povestea celei mai cumplite ascensiuni din istoria alpinismului mondial, a zilei în care şi-au pierdut viaţa patru dintre membrii expediţiei conduse de Hall (inclusiv acesta), Krakauer îşi îndrumă pas cu pas cititorii de-a lungul expediţiei, din Kathmandu până pe vârful muntelui, unde mândria, lăcomia, deciziile greşite şi ghinionul i-au făcut pe căţărători să cadă pradă furiei neprevăzute a muntelui. Ascensiunea e plină de pericole şi îi face pe alpinişti, profesionişti sau nu, să-şi dezvăluie adevăratul caracter, slăbiciunile şi dorinţele cele mai intime pe măsură ce se apropie de scopul călătoriei lor. În aerul rarefiat este o carte foarte bine scrisă şi minuţios documentată, care îi atrage pe cititori într-o aventură teribilă, pe viaţă şi pe moarte. „Krakauer combină perseverența și curajul celei mai de seamă tradiții a jurnalismului de investigație cu rafinamentul și profunda intuiție a scriitorul înnăscut. Relatarea lui despre ascensiunea pe Everest a dus la o reevaluare a alpinismului și a comercializării a ceea ce odinioară a fost un sport romantic, solitar; în timp ce relatarea lui despre viața și sfârşitul lui Christopher McCandless, care a murit de foame după ce și-a măsurat forțele cu sălbăticia din Alaska, este o cercetare profundă și tulburătoare despre ce înseamnă fascinația naturii și efectele nimicitoare ale acesteia asupra minților tinere și curioase.“ (Motivaţia pentru acordarea Academy Award in Literature de către American Academy of Arts and Letters) „Munţii se urcă nu doar cu pioleţi şi colţari, ceea ce putem avea cu toţii, ci mai ales cu smerenie.“ (Alex Găvan, alpinist) Order În aerul rarefiat Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Botero Giovanni – Della ragion di stato/Despre raţiunea de stat

„Prin trimiterile la un lung şir de întâmplări şi personaje istorice menite să ofere pilde concrete ale regulilor unei raţiuni de stat eficiente, lectura lui Machiavelli se înfăţişează drept etapă obligatorie a culturii politice a Contrareformei italiene. Giovanni Botero a preluat părerile scriitorilor antici din care se inspirase Machiavelli în construirea ideilor sale, de la Vegetius la Dionisie din Halicarnas, şi a căutat să elaboreze pe această bază o «ştiinţă a menţinerii» puterii statului astfel încât să poată face faţă ameninţărilor revoluţiilor religioase ale vremii. Moştenirea gândirii politice florentine de la începutul secolului al XVI-lea a fost astfel preluată şi adaptată la cerinţele unor vremuri foarte diferite. Iar de aici Botero a extras reţeta fundamentală care se află în centrul operei sale: aceea a serviciilor speciale pe care Biserica le putea aduce puterii politice. Realist, fără a se lăsa cuprins de spiritul utopic care avea să vorbească prin gura lui Tommaso Campanella, Botero propune o etică a statului creştin care îi permitea puterii suverane să înalţe o barieră de mister şi tăcere în numele prudenţei – virtutea fundamentală a epocii.“ (Adriano...

Cătălin Cioabă – Filozoful şi umbra lui

Filozofii încearcă mai mult decât le stă în putinţă: încearcă să sară peste propria umbră. Căci gândul lor, cel mai adesea, are orgoliul de a înţelege şi de a explica fără rest întreaga realitate. Însă realitatea, întreaga realitate, nu se lasă şi nu s-a lăsat niciodată prinsă în plasa tezelor şi teoriilor pe care filozofia – având de la începuturile ei pretenţia că este o adevărată ştiinţă – a aruncat-o peste lume. Martin Heidegger şi Ludwig Wittgenstein, cei mai importanţi gânditori din secolul trecut, aparţin unor curente de gândire divergente: fenomenologia şi analiza limbajului. Cu toate acestea, îi leagă o experienţă comună pe care paginile acestei cărţi caută să o descrie în detaliu. Aş numi-o experienţa unei onestităţi intelectuale duse până la capăt. Căci nu e puţin lucru să renunţi şi să iei totul de la început atunci când tezele şi teoriile pe care le-ai enunţat la un moment dat cu aplomb se întorc împotriva ta. Şi cred că asta îi uneşte pe aceşti gânditori atât de diferiţi: amândoi au simţit dramatic, în anii târzii ai vieţii lor şi în variante diferite, zădărnicia saltului peste propria umbră. Unde se refugiază atunci gândirea care s-a recunoscut înfrântă de măreţia propriului ei proiect? Order Filozoful şi umbra lui Preţ @ RON59,00 Qty: Adauga in cosul de...

Mihail Kononov – Pioniera goală

Un roman a cărui acţiune are loc în cel de-al II-lea Război Mondial, în blocada Leningradului, iar personaj principal e Maria Muhina, o pionieră de 14 ani, rămasă orfană, prin ochii căreia se vede acea cumplită perioadă istorică. De aceea, deşi avem acelaşi război despre care ştie toată lumea, Mihail Kononov ne aduce prin „Pioniera goală” o altă imagine a războiului, o altă viziune, o altă stare şi atmosferă, ceea ce rezultă fiind o istorie mult mai interesantă şi mai proaspătă, mai inocentă şi mai subiectivă, mai simplă cumva şi în acelaşi timp mai frustră, mai directă, mai dură şi mai crudă, ocheanul fiind în interior, nu în exterior. Maşa înţelege să-şi slujească Patria aşa cum a fost învăţată în şcoală, punând în faţă interesele colectivului, respectându-şi superiorii în orice situaţie ş.a.m.d., rolul ei primordial fiind acela de „femeie” a ofiţerilor, pe care încearcă din răsputeri să-i facă să nu simtă lipsa căldurii feminine… concrete. De la atâta „slujbă” se creează şi un al doilea plan, unul nocturn-imaginar, în care ea crede că execută o misiune secretă a comandantului Zukov, Muha transformându-se în Ceaika şi, devenind invizibilă şi acorporală, se luptă cu duşmanii nazişti în zbor, intrând în Leningradul blocat şi încercând să înlăture pericolul care vine din aer. Ambele linii de subiect îi permit lui Mihail Kononov să experimenteze, să aducă în subiect scene violente a la Mamleev sau Sorokin, dar şi momente impresioniste în stilul lui Venedikt Erofeev, în ambele cazuri depăşindu-i prin intensitate pe celebrii lui colegi, scena cu bunicuţa din blocada Leningradului fiind poate cea mai dură istorioară din literatura rusă contemporană, tocmai fiindcă e realistă şi s-a putut întâmpla în acea perioadă istorică unică – blocada Leningradului. Pe lângă măiestria stilistică, Kononov ştie să facă o construcţie interesantă a romanului, sfârşitul fiind la fel de surprinzător pentru cititori ca şi scriitura propriu-zisă. „Pioniera goală”...

Petrişor Militaru – Ştiinţa modernă, muza neştiută a suprarealiştilor

Analizând opera unor suprarealişti ca André Breton, Salvador Dalí, Max Ernst, René Magritte sau Gellu Naum, studiul lui Petrişor Militaru foloseşte instrumentele oferite de metodologia transdisciplinară, aşa cum este desăvârşită de fizicianul şi filosoful Basarab Nicolescu, pentru a arăta că arta suprarealistă şi ştiinţa modernă – deşi sunt percepute ca fiind două domenii ale cunoaşterii umane opuse şi, prin urmare, separate – pot intra în dialog, stimulând descoperirea unor noi perspective în ambele direcţii de...